ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat vineri, la Miercurea Ciuc, la şedinţa festivă care a marcat împlinirea unui sfert de secol de existenţă a UDMR, că drepturile obţinute de maghiarii din România "nu sunt ireversibile”, că vor şi mai multe drepturi pentru care trebuie să lupte, făcând apel la solidaritate şi unitate.

Livrare gratuita in 24 de ore! Orice produs
"Nu putem spune că de la drepturile de principiu până la acele rezultate care se leagă de drepturile patrimoniale nu sunt ireversibile. Nu, în acest loc, în această regiune, în această ţară aproape totul este reversibil. Am spus că vrem să trăim în democraţie, liberi, dar dacă ne-am gândit vreun moment că rezultatele obţinute, nu prin metode dictatoriale, dar prin instrumente ale justiţiei, pot fi renaţionalizate? Dacă ne-am gândit vreodată că şcoala reformată «Szekely Miko» din Sfântu Gheorghe se va întoarce în patrimoniul statului printr-o sentinţă, ne-am pus problema că drepturile de proprietate sunt, pot fi reversibile? Da, sunt nişte instrumente foarte rafinate cu care pot fi inversate drepturile obţinute", a declarat Kelemen Hunor, citat de Mediafax.

Preşedintele UDMR a afirmat că, în 1990, când a fost fondată UDMR, pe maghiarii din România i-a mobilizat acelaşi lucru: "să rămână pe pământul natal, cu capul ridicat”.

Liderul Uniunii a reamintit drepturile obţinute în cei 25 de ani de existenţă, de la drepturile lingvistice (inscripţionarea denumirilor de străzi şi localităţi şi în limba maghiară) la învăţământul în limba maternă la toate nivelurile, până la restituirea imobilelor şi pădurilor, dar a prezentat şi eşecurile, referindu-se, printre altele, la obţinerea diferitelor forme de autonomie.
"Vedem cum obiectivele foarte importante, care în 1993 au fost aprobate de Consiliul Europei, nu s-au realizat în fiecare punct, fiindcă acolo a fost întregul spectru al drepturilor de limbă maternă, acolo au fost incluse diferite forme de autonomie şi acolo a fost inclusă şi Universitatea de stat în limba maghiară şi, dacă ne uităm la asta, vedem ce obiective avem în faţă şi pentru ce obiective trebuie să mai luptăm. Şi aceste obiective nu au fost lăsate niciun moment de către Uniune şi maghiarii din Transilvania şi România, pentru aceste obiective trebuie să lucrăm, pentru aceste obiective trebuie să rămânem împreună”, a arătat Kelemen Hunor.

El a adăugat că în ultimii 25 de ani UDMR nu a îndeplinit un rol important doar în construirea unei comunităţi, ci "şi în construirea unei ţări”, că unele lucruri "trebuie regândite”, altele "replanificate”, referindu-se la "tacticile, instrumentele şi priorităţile” Uniunii, astfel încât "să acopere în mare interesele maghiarimii din România."

Kelemen a atenţionat că în 2016, an electoral, UDMR se va afla în faţa unei noi provocări, care va decide dacă Uniunea este viabilă sau nu, dacă îşi poate păstra reprezentarea în administraţia locală şi în Parlament.