Săptămâna trecută, Academia Română a organizat, pe 26 iunie 2014, o sesiune de comunicări dedicată împlinirii a 300 de ani de la martiriul Sfântului Domnitor Constantin Brâncoveanu. Au participat academicieni, istorici și profesori din întreaga țară. Evenimentul a fost organizat de Secția de Științe Istorice și Arheologie și Secția de Arte, Arhitectură și Audiovizual, ne-a informat Academia Română.

„Sesiunea s-a dorit, după cum s-a subliniat în cadrul comunicărilor, o replică a aceleia de acum 100 de ani, când în Aula Academiei conferenția, despre Constantin Brâncoveanu, însuși marele istoric Nicolae Iorga. Evenimentul organizat atunci, la două secole de la martiriul Brâncovenilor, s-a desfășurat în prezența personalităților de vârf ale vremii, inclusiv a suveranului Carol I”, a transmis diac. Cornel Enache pentru TrinitasTv.

La trecerea a încă un secol, Dinu C. Giurescu, vicepreședintele Academiei Române, a atras atenția de la aceeași tribună, că elevii de astăzi nu mai află nimic din Manualele de Istorie domnia lui Brâncoveanu: „Pe cât încercăm noi, cu orele laice și cele bisericești pe atât curricula manualelor școlare întoarce spatele Istoriei României. Am luat de curiozitate un manual de clasa a XII-a să văd ce află tinerii absolvenți ai liceului nostru despre Brâncoveanu. Răspunsul este simplu: nu află nimic pentru că Brâncoveanu nu există în acest manual. M-am oprit asupra acestui element pentru că arată o politică deliberată de a elimina din conștiința tinerilor orice este românesc.”, citează Basilica.ro.

Academicianul Dan Berindei a susținut, în comunicarea „Vizionarul, realistul și înțeleptul Brâncoveanu”, că acesta a fost, în primul rând, „un domnitor al păcii”, fapt evidențiat din plin de politica sa externă. Vorbitorul a elogiat, de asemenea, activitatea de ctitor de locașuri laice sau de cult și, mai ales, credința lui Brâncoveanu, grație căreia rămâne, dincolo de veacuri, în rândul sfinților: „Nu putem încheia acest eseu fără a menționa trăsătura fundamentală a lui Brâncoveanu care a fost credința sa și care s-a reflectat în întreaga sa existență și care, la capătul ei, când a înfruntat cu curaj martiriul pentru el și ai lui, un teribil sfârșit, dar totodată și-a deschis drum în lumea sfinților rămânând dincolo de veac un nemuritor exemplu”.

Alte comunicări au susținut academicianul Răzvan Theodorescu, „Un veac valah între martiri și trădări”, academicianul Marius Porumb, despre „Arta brâncovenească în Transilvania” și profesorul universitar Vasile Vasile, „Procesul de românizare a cântărilor la strană, de la Filothei sin Agăi Jipei, la Anton Pann”, mai transmite sursa citată. Acesta din urmă a încântat audiența cântând "Tatăl nostru", compoziția lui Anton Pann, pentru a explica legăturile liniei melodice a "imnul ortodoxiei românești" cu folclorul clasic românesc.  Conform muzicologului Vasile Vasile și melodia imnului național, "Deșteaptă-te, române!",  își are originea într-o creație populară cunoscută de Anton Pann, pe care el o potrivește cu versurile lui Grigore Alexandrescu din poezia patriotică "Din sânul maicii mele", ca apoi să fie preluată de Andrei Mureșanu pentru imnul "Deșteaptă-te române". Profesorul Vasile Vasile susține că Anton Pann a introdus și "M-a făcut mama oltean.." în cântarile de strană. Puteți asculta aici explicațiile reputatului muzicolog: