Săptămâna trecută, Academia Română a organizat, pe 26 iunie 2014, o sesiune de comunicări dedicată împlinirii a 300 de ani de la martiriul Sfântului Domnitor Constantin Brâncoveanu. Au participat academicieni, istorici și profesori din întreaga țară. Evenimentul a fost organizat de Secţia de Ştiinţe Istorice şi Arheologie şi Secţia de Arte, Arhitectură şi Audiovizual, ne-a informat Academia Română.

„Sesiunea s-a dorit, după cum s-a subliniat în cadrul comunicărilor, o replică a aceleia de acum 100 de ani, când în Aula Academiei conferenția, despre Constantin Brâncoveanu, însuși marele istoric Nicolae Iorga. Evenimentul organizat atunci, la două secole de la martiriul Brâncovenilor, s-a desfășurat în prezența personalităților de vârf ale vremii, inclusiv a suveranului Carol I”, a transmis diac. Cornel Enache pentru TrinitasTv.

La trecerea a încă un secol, Dinu C. Giurescu, vicepreședintele Academiei Române, a atras atenția de la aceeași tribună, că elevii de astăzi nu mai află nimic din Manualele de Istorie domnia lui Brâncoveanu: „Pe cât încercăm noi, cu orele laice şi cele bisericeşti pe atât curricula manualelor şcolare întoarce spatele Istoriei României. Am luat de curiozitate un manual de clasa a XII-a să văd ce află tinerii absolvenţi ai liceului nostru despre Brâncoveanu. Răspunsul este simplu: nu află nimic pentru că Brâncoveanu nu există în acest manual. M-am oprit asupra acestui element pentru că arată o politică deliberată de a elimina din conştiinţa tinerilor orice este românesc.”, citează Basilica.ro.

Academicianul Dan Berindei a susținut, în comunicarea „Vizionarul, realistul și înțeleptul Brâncoveanu”, că acesta a fost, în primul rând, „un domnitor al păcii”, fapt evidențiat din plin de politica sa externă. Vorbitorul a elogiat, de asemenea, activitatea de ctitor de locașuri laice sau de cult și, mai ales, credința lui Brâncoveanu, grație căreia rămâne, dincolo de veacuri, în rândul sfinților: „Nu putem încheia acest eseu fără a menţiona trăsătura fundamentală a lui Brâncoveanu care a fost credinţa sa şi care s-a reflectat în întreaga sa existenţă şi care, la capătul ei, când a înfruntat cu curaj martiriul pentru el şi ai lui, un teribil sfârşit, dar totodată şi-a deschis drum în lumea sfinţilor rămânând dincolo de veac un nemuritor exemplu”.

Alte comunicări au susținut academicianul Răzvan Theodorescu, „Un veac valah între martiri și trădări”, academicianul Marius Porumb, despre „Arta brâncovenească în Transilvania” și profesorul universitar Vasile Vasile, „Procesul de românizare a cântărilor la strană, de la Filothei sin Agăi Jipei, la Anton Pann”,  mai transmite sursa citată. Acesta din urmă a încântat audienţa cântând "Tatăl nostru", compoziţia lui Anton Pann, pentru a explica legăturile liniei melodice a "imnul ortodoxiei româneşti" cu folclorul clasic românesc.  Conform muzicologului Vasile Vasile şi melodia imnului naţional, "Deşteaptă-te, române!",  îşi are originea într-o creaţie populară cunoscută de Anton Pann, pe care el o potriveşte cu versurile lui Grigore Alexandrescu din poezia patriotică "Din sânul maicii mele", ca apoi să fie preluată de Andrei Mureşanu pentru imnul "Deşteaptă-te române". Profesorul Vasile Vasile susţine că Anton Pann a introdus şi "M-a făcut mama oltean.." în cântarile de strană. Puteţi asculta aici explicaţiile reputatului muzicolog:



Prin amabilitatea Biroului de Presa al Academiei Române, ActiveNews vă oferă înregistrarea integrala a evenimentului cu toate prelegerile conferenţiarilor numiţi mai sus.



Foto: Academia Română