ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!


Am ajuns să mâncăm românește doar vara, atunci când fructele și legumele produse la noi își fac loc pe piață printre tonele de alimente importate, și asta deoarece în ultimii ani românii au început să caute gustul legumelor crescute în grădină şi al merelor culese direct din copac. Totuși, agricultorii de la noi câştigă prea puţin, fiind sufocaţi de importuri și văzându-și produsele pe rafturile marilor magazine cu preţuri de două ori mai mari decât cele pe care le primesc ei de la intermediari, și, în ciuda faptului că am putea hrăni tot sud-estul Europei cu produse româneşti, anual, în ţară continuă să intre sute de tone de alimente pentru care plătim aproape 5 miliarde de euro, potrivit Digi24.


La începutul toamnei, un kilogram de mere costă 8 lei şi 49 de bani, paşaportul de Italia scumpind aceste mere, iar din nouă sortimente de mere dintr-un raion, doar două sunt româneşti, diferenţa dintre cele două fiind cel mult de mărime şi de culoare, însă cele româneşti sunt la jumătate de preţ.


La 100 de kilometri de Bucureşti, Lucian Butoi deține o livadă de 70 de hectare, iar de la el, kilogramul de mere pleacă cu doar doi lei. Pe lângă intermediari, se luptă cu hoţii care îi fură pomii, cu Fiscul care îi ia impozit mai mult decât primeşte ajutor din bani europeni şi cu vremea, anul acesta ploile stricându-i o bună parte din recoltă pentru că spălau tratamentul pe care îl dădea pomilor.

Merele pentru industrie sunt cele transformate în sucuri, oţet sau conserve, iar pentru un kilogram, primeşte mai puţin decât îl costă să le culeagă, aşa că preferă să le abandoneze pe câmp. Lipsind depozite frigorifice în care să păstreze fructele până la primăvară, mulţi fermieri din Dâmboviţa şi-au vândut livezile.

„Aveam în jur de 600 de hectare de pomi în zona noastră. Deja acum nu mai sunt decât 100 de hectare. Au scos pomii şi au pus porumb”a spus pomicultorul Lucian Butoi.

Şefii marilor magazine văd altă realitate pe raft: Majoritatea produselor pe care le vindem sunt produse în România. Până acum vreo 3-4 ani făceau excepţie legumele-fructele. Lucrul ăsta s-a schimbat. Peste 98% din firmele cu care lucrăm sunt societăţi româneşti. Societăţi care, da, pot importa şi produse din afară”a spus Alexandru Vlad, director executiv al unei reţele de hipermarketuri.

Deoarece 2013 a fost un an agricol de excepție, am exportat mai mult, plecând peste graniţă 4,7 milioane de tone de grâu, 3,2 milioane de tone de porumb şi 1,4 milioane tone de seminţe de floarea soarelui, însă în ciuda producţiei bune, apelăm în continuare la importuri, zahărul, carnea de porc şi fructele fiind printre cele mai importate produse. De exemplu, România a scos peste graniţă fructe de peste 40 de ori mai mult decât a exportat.

Pe deasupra, pe seama importurilor de alimente, se dezvoltă adevărate reţele prin care statul şi consumatorii sunt păcăliţi, cea mai cunoscută schemă de fraudare fiind cea numită caruselul. Carnea de porc este adusă din străinătate de un intermediar şi pentru asta este înfiinţată o firmă care importă un kilogram de carne la preţ foarte mic, să spunem de 6,5 lei, iar ajunsă în ţară, marfa este vândută unui depozit cu 50% mai mult. Din momentul în care trece graniţa, intermediarul trebuie să îşi achite dările către stat în 55 de zile, dar acesta nu plăteşte nici TVA, nici impozit pe profit, statul pierzând numai din TVA peste 43.000 de lei la fiecare tir, însă în cele 55 de zile intră în ţară zeci de tiruri pline cu carne. După această perioadă, firma este vândută.

Un număr foarte mic de oameni fură foarte mulţi bani de la buget. Şi banii ăştia fie alimentează corupţia, fie sunt scoşi din ţară”a spus avocatul Gabriel Biriş.

Din România se exportă aproape orice: de la miere, ciocolată şi cârnaţi, la margarină şi carne de curcan, iar producătorii români de alimente se tem că în câţiva ani, după ce tot mai mulţi străini vor cumpăra terenuri agricole şi ferme în ţara nostră, alimentele vor pleca la export urmând să le importăm tot noi, dar la preţuri mult mai mari.

Ca să vedeţi cât de puţin câştigă producătorii români de pe urma muncii lor, cumpărați un litru de lapte şi un litru de băutură acidulată. Deși pentru a produce un litru de lapte, timpul de producţie este mult mai îndelungat şi costisitor, preţul este, în mod curios, mai mic decât cel afişat pentru suc, iar cât despre conţinut, sucul are zahăr, caramel, acidifiant şi arome, iar laptele proteine, glucide şi lipide.

Pentru că suntem cenzurați pe Facebook ne puteți găsi și pe Telegram și GoogleNews