ascultă articolul

Luni, pe străzile capitalei islandeze Reykjavik au defilat mii de persoane care cereau un referendum asupra candidaturii pentru aderarea la Uniunea Europeană (UE), promise iniţial de către Guvern dar care a fost abandonată vineri.

Cele două partide aflate la putere au fost nevoite să amâne adoptarea unui proiect de lege prin care cer Guvernului să "retragă candidatura în vederea aderării la UE" depuse de Islanda în 2010, după ce partidele de opoziţie le-au acuzat că nu au dat timp pentru dezbaterea acestei probleme, decizia Guvernului fiind puternic contestată atât de susţinătorii aderării la UE, cât şi de către eurosceptici, care au apreciat că ministrul de Externe Bragi Sveinsson şi-a "trădat" promisiunea.

În faţa Parlamentului s-au adunat luni aproximativ 3.500 de manifestanţi, cea mai importantă mişcare de contestare de la criza financiară din 2009, solicitând Guvernului să-şi onoreze promisiunea de la alegerile din mai şi să organizeze un referendum în privinţa aderării la UE.

Un manifestant a declarat că aderarea Islandei la Uniunea Europeană e necesară pentru a evita izolarea.

"Ar trebui să ne retragem de la negocierile de aderare după ce majoritatea poporului va cere acest lucru", a declarat Natan Kolbeinsson.

Negocierile aderării Islandei la Uniunea Europeană sunt blocate de ani de zile din cauza problemei cotei de pescuit, divergenţele accentuându-se în septembrie, când UE a ameninţat că va adopta sancţiuni comerciale dacă Islanda nu-şi reduce cotele la pescuitul de macrou, Islanda anunţând că se retrage de la negocieri pe o perioadă nedeterminată.

Majoritatea alegătorilor islandezi se opun aderării la UE. În schimb, susţinătorii aderării afirmă că principalul avantaj al aderării constă în posibilitatea adoptării monedei unice euro, lucru care, după părerea lor, ar ajuta la stabilitatea economică a ţării.