„Atâta timp cât ai drogul și nu ai seringa, vei folosi o seringă în comun sau vei lua una de pe jos”, spune Ionuţ, fost consumator de droguri.

„Este foarte grav din cauza modalității de consum şi a frecvenţei injectării, care poate să ajungă la 10- 15 injectări pe zi”, avertizează medicul Bogdan Gheorghe, de la Agenţia Naţională Antidrog.

Doar două organizaţii neguvernamentale se ocupă acum în Bucureşti de asigurarea seringilor pentru consumatorii de droguri.

Ministerul Sănătăţii a dat uneia dintre ele 130.000 de seringi pentru cei peste 10.000 de tineri care se injectează, dar stocul s-a terminat în două săptămâni. Guvernele ţărilor din Uniunea Europeană dau tot mai multe seringi dependenţilor. Fac un calcul din care ar trebui să înveţe şi România.

Medicamentele pentru fiecare bolnav de HIV pornesc de la 6.000 de euro anual, iar asigurarea seringilor ar fi doar 400 de euro pentru fiecare pacient.

Singurul proiect de schimb de seringi din ţara noastră e finanţat în mare parte de Guvernul Norvegiei. Banii sunt, deocamdată, doar pe hârtie.

„Suntem în proces de obţinere a finanţării. Este vorba de o suma de 338.000 de euro pe o perioadă de doi ani”, afirmă Cristina Fierbinţeanu coordonator Asociaţia ARAS.

Grav este că, în lipsa seringilor, toţi bolnavii de HIV şi hepatită pot transmite viruşii mai departe.