Statul ungar se pregăteşte să cumpere terenuri agricole în Transilvania, dar aşteaptă normele de aplicare ale noii legi funciare româneşti, a declarat Szabo Joszef, ataşatul pe probleme de agricultură al Ambasadei Ungariei la Bucureşti, informează hotnews.

Reamintim că De la 1 ianuarie 2014, România este obligată să permită persoanelor fizice străine care sunt rezidente în Uniunea Europeană să achiziţioneze terenuri agricole în România. Având în vedere ridicarea acestor restricţii, Parlamentul a adoptat în decembrie 2013 o lege iniţiată de Guvern prin care se reglementează vânzarea de teren agricol în extravilan către persoanele fizice, impunându-se anumite drepturi de preemptiune la cumpărare, în favoarea coproprietarilor, vecinilor, arendaşilor, altor persoane de pe raza localităţii respective, precum şi a statului român.

Proiectul prevede că o persoană poate încheia un contract cu statul maghiar pentru a-şi vinde terenul, iar în schimb va primi o rentă viageră.

"Avem un program în acest sens, al cărui element esenţial este ca în situaţia în care cineva doreşte să-şi vândă terenul, atunci poate încheia un contract cu statul maghiar în temeiul căruia va primi o rentă viageră, mai mult, terenul va rămâne în proprietatea sa până la sfârşitul vieţii. Desigur, se pune problema ce va face statul maghiar cu un teren care, de exemplu, se afla la marginea unui mic sat din Secuime? In acest caz, statul maghiar îl poate oferi unui tânăr care nu are teren, dar ar dori să-l lucreze", a explicat diplomatul.

O ţară arabă vrea să cumpere 2 milioane de hectare de teren agricol în România

Potrivit atasatului, dupa ce sistemul va fi functional, proprietarul trebuie doar sa se prezinte la viitoarele birouri (deschise pentru acest program), ai caror angajati vor evalua terenul la fata locului si vor face o oferta. "Dacă această oferta nu este acceptată, proprietarul merge pe piaţa liberă; dacă spune da, aşa cum am amintit, primeşte o rentă viageră şi până la moarte terenul rămâne pe numele său şi îl poate folosi", a adăugat acesta.

Szabo Jozsef a explicat că "dacă cineva îmbătrâneşte, copiii săi au părăsit localitatea şi a rămas cu terenul pe care nu-l poate lucra, atunci are două posibilităţi. Prima, când vinde pe piaţa liberă şi îl oferă oricui, şi intrebarea este ce face acea persoană cu terenul. A doua posibilitate este cea în care oferă terenul unei fundaţii, unui program sau unui fond funciar, iar statul maghiar l-ar redistribui unor tineri care nu au posibilitatea să cumpere teren, dar ar dori să lucreze în agricultură şi să rămână în localităţile de baştină", relatează transindex.ro.

Szabo Josef a precizat că nu se aşteaptă să fie probleme între România şi Ungaria pe acest proiect, pentru că partea română şi-a construit singură legislaţia.

"Acest principiu a fost adoptat atât de România, cât şi de Ungaria, care au adoptat propriile legi funciare, şi mai adaug şi faptul că românii şi-au construit legislaţia pe principiile legii maghiare. Dacă statul român este în stare să-şi apere terenurile agricole şi proprietarii care îl lucrează, foarte bine. Dar dacă nu este în stare să ofere ceva pentru acele terenuri, atunci piaţa este liberă, poate să vină oricine - nu neapărat un maghiar, poate fi un danez sau un francez - care doreşte sa cumpere", a sustinut Szabo Jozsef Andor.

Interviul integral a fost publicat pe Szekelyhon.ro, unde diplomatul vorbeşte şi despre faptul că Ungaria a pregătit proiecte similare şi pentru fondul forestier si de izvoare de apă minerală din Romania. "Statul maghiar se pregăteşte să cumpere terenuri din Transilvania", titreaza Kronika.ro, iar Erdely.ma anunţă că "Statul maghiar ar oferi rentă viageră pentru cei care le vând terenurile".

Ministerul de Externe de la Budapesta a precizat însă că nu este vorba despre un program, ci doar de o "idee" în acest sens.