ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Cercetările arheologice de la biserica Sfântul Gheorghe Nou, conduse de dr. Gheorghe Mănucu-Adameşteanu, au confirmat concluziile specialiștilor din 1932 și 1985, potrivit cărora osemintele înhumate în acest loc aparțin domnitorului sfânt martir Constantin Brâncoveanu. Potrivit specialistului, au fost descoperite trei sicrie, depuse în cripte amenajate pe latura de sud a naosului lăcaşului de cult. Într-unul dintre aceste sicrie au fost identificate osemintele domnitorului Constantin Vodă Brâncoveanu (1688-1714), depuse în cripta de nord a mormântului, încă din anul 1720, de Marica Brâncoveanu, iar în altul, au fost descoperite osemintele domnitorului Ioan Vodă Mavrocordat (1714-1719).

De remarcat că, la deschiderea criptei domnitorului Ioan Vodă Mavrocordat, printre oseminte se afla depus un recipient din sticlă sigilat care conţinea un document olograf, semnat de principele Constantin Vodă Mavrocordat, în data de 22 mai 1934, prin care declara că în acel sicriu se află osemintele strămoşului său Ioan Mavrocordat.
În sicriul lui Constantin Vodă Brâncoveanu s-au găsit un craniu şi oseminte depuse în formă de cruce. Craniul aparţine unei persoane de sex masculin, cu vârsta de cca 60 de ani, care prezintă urmele unei perforaţii de formă circulară pe osul parietal stâng, produsă de un obiect ascuţit. De asemenea, am putut observa pe partea posterioară a ramilor mandibulari urme ale unor leziuni produse de obiecte tăioase.

Concluziile dr. Gheorghe Mănucu-Adameşteanu au fost confirmate și de antropologul Mihai Constantinescu, de la Institutul de Antropologie 'Francisc I. Rainer' al Academiei Române.

Alături de aceste sicrie, în cripte se mai aflau și alte oseminte, depuse rând pe rând, în decursul secolelor XVIII-XIX.

Lucrările au fost demarate la inițiativa Patriarhiei Române și s-au derulat în intervalul 12-15 mai, iar Muzeul Municipiului Bucureşti, prin responsabilul de şantier, arheolog expert dr. Gheorghe Mănucu-Adameşteanu, arheologul specialist dr. Raluca-Iuliana Popescu şi expertul în arheometrie Ingrid Poll, a realizat cercetarea arheologică a mormântului domnitorului Constantin Brâncoveanu de la biserica Sfântul Gheorghe Nou. Echipa de cercetare a fost completată de doi cercetători de la Institutul de Antropologie 'Francisc Rainer', din cadrul Academiei Române, dr. Andrei Soficaru şi dr. Mihai Constantinescu, care au continuat cercetarea începută în anul 1932 de profesorul Francisc J. Rainer.

O procesiune cu moaştele Sfântului Domnitor Martir Constantin Brâncoveanu, la împlinirea a 300 de ani de la martiriul Sfinţilor Brâncoveni, va avea loc miercurea viitoare, la sărbătoarea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, hramul istoric al Catedralei patriarhale. Traseul este similar celui pe care în urmă cu 80 de ani, în ziua de 21 mai 1934, a avut loc procesiunea solemnă de reînhumare a osemintelor Domnitorului Martir Constantin Brâncoveanu de la Catedrala patriarhală până la Biserica 'Sfântul Gheorghe Nou' din Bucureşti.

În lunile iunie şi iulie, racla cu moaştele Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu va fi purtată în pelerinaj de o delegaţie a Patriarhiei Române la cele mai importante biserici ctitorite de el în Țara Românească şi în Transilvania.