ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Premiile Nobel, decernate anual, de peste un secol, rămân cele mai râvnite și mai prestigioase distincții oferite pentru activități științifice, politice sau literare. Nu toți laureații au meritat însă aceste distincții.Iar mulți dintre cei care le-ar fi meritat nu au fost votați niciodată de membrii Comitetului Nobel.

În cei peste 110 ani de la înființarea acestor premii, procesul riguros de selecție a făcut ca doar 4 laureați să fie considerați controversați sau de-a dreptul nemerituoși, scrie Agerpres.

În 1926, Johannes Andreas Grib Fibiger (1867 — 1928) a câștigat premiul Nobel pentru Medicină. Medic și patolog danez, Fibiger a descoperit o specie de vierme parazit, Spiroptera carcinoma, despre care a susținut că este agentul cauzator al cancerului stomacal. Această descoperire, care l-a recompensat cu un Nobel pentru Medicină, s-a dovedit ulterior a fi falsă.

William Bradford Shockley (1910 — 1989), fizician și inventator american de origine britanică, alături de John Bardeen și de Walter Houser Brattain a inventat tranzistorul. Pentri care care cei trei au primit în 1956 Premiul Nobel pentru Fizică.
Controversele au fost provocate în acest caz de sprijinul deschis pe care l-a acordat mișcării care susținea eugenia — teorie care preconizează ameliorarea populațiilor umane prin măsuri de selecție genetică (alegerea părinților, sterilizarea, interzicerea procreării). Eugenia a fost pusă în aplicare de naziști.

William Shockley credea în eugenie și a donat chiar spermă la o bancă de spermă concepută pentru a disemina cele mai bune gene ale omenirii.

Medicul american Daniel Carleton Gajdusek, laureatul premiului Nobel pentru Medicină din 1976 pentru studiile sale legate de maladia kuru, a provocat de asemenea o serie de controverse de ordin moral, nedemne de un laureat al acestui premiu. Omul de știință american a stat 19 luni după gratii începând cu 1997, după ce a pledat vinovat la acuzațiile ce i s-au adus cu privire la abuzarea unor copii.

Cel mai cunoscut caz rămâne însă cel aș premiului Nobel pentru Pace din 1994, lui Yasser Arafat, liderul Autorității Palestiniene, alături de Shimon Peres și de Yitzhak Rabin. Decizia a provocat un val de controverse și a atras chiar demisia unui membru al Comitetului Nobel, Kare Kristiansen. "Care vor fi consecințele", s-a întrebat el public după anunțarea laureaților, "dacă un terorist cu un astfel de trecut ajunge să primească cel mai prestigios premiu al lumii pentru pace?".