ascultă articolul

Patriarhia Română a remis presei un comunicat, în care evidențiază din nou opera caritabilă întreprinsă de Biserica Ortodoxă Română în contextul discuțiilor referitoare la bunurile retrocedate BOR. Astfel, Patriarhia Română reamintește

Comunicatul integral al Patriarhiei Române:

”În legătură cu ştirile apărute în mass-media referitoare la demersurile parohiilor, mănăstirilor şi eparhiilor Bisericii Ortodoxe Române pentru retrocedarea proprietăţilor bisericeşti confiscate în timpul regimului comunist, interpretate maliţios de unele instituţii de presă, precizăm:

1. Prin Legea pentru secularizarea averilor mănăstireşti din anul 1863 au fost confiscate de către Statul român în mod nediscriminatoriu şi fără măsuri compensatorii atât proprietăţile mănăstirilor închinate Locurilor Sfinte, cât şi cele neînchinate. În urma acestei decizii a Statului, parohiile şi mănăstirile ortodoxe nu s-au mai putut întreţine şi nu au mai putut desfăşura operă socială şi educaţională. Aşa se justifică asumarea în anii 1864 şi 1893 de către Statul român a obligaţiei compensatorii de a acorda o contribuţie modestă la salarizarea personalului cultelor religioase şi a susţine financiar întreţinerea şi activităţile unităţilor bisericeşti.

2. După anul 1948, regimul comunist a confiscat terenurile agricole şi forestiere, precum şi imobilele bisericeşti, cu excepţia locaşurilor de cult. Ca urmare, Biserica a fost obligată să îşi diminueze drastic activitatea misionară, social-filantropică şi cultural-educaţională.

3. Începând cu anul 1990, Biserica Ortodoxă Română a redobândit posibilitatea de a-şi împlini misiunea în libertate şi a desfăşura o amplă operă social-filantropică şi cultural-educaţională în beneficiul societăţii româneşti. Astfel, în prezent, în Patriarhia Română funcţionează peste 670 de instituţii sociale, medicale şi educaţionale şi sunt derulate peste 750 de proiecte şi programe pastoral-misionare, social-caritabile şi cultural-educaţionale pentru comunităţile româneşti din ţară şi, în ultimii ani, din străinătate. Pentru întreaga sa operă socială de care beneficiază aproape 1 milion de români, eparhiile Patriarhiei Române au cheltuit în anul 2012 aproximativ 70 milioane lei.

Pentru întreţinerea, consolidarea şi restaurarea locaşurilor de cult, în majoritate monumente istorice aflate în patrimoniul cultural-naţional, şi pentru susţinerea multiplelor activităţi ale Bisericii în favoarea societăţii româneşti, se impune în mod imperios retrocedarea proprietăţilor bisericeşti confiscate de fostul regim comunist din România. Imobilele retrocedate nu vor fi vândute străinilor, ci vor fi folosite pentru înfiinţarea unor instituţii educaţionale, social-caritabile, medicale şi culturale.

4. În ceea ce priveşte unele şcoli din Bucureşti, ca Liceul de Muzică «Dinu Lipatti», situat în Str. Principatele Unite; Grădiniţa nr. 123, situată în Calea Floreasca; Grupul Şcolar Industrial Mecanică Fină, Şcoala Generală nr. 71 «Ioan Ducici», situată în Calea Moşilor, precizăm că imobilele revendicate au fost edificate de la început de către Biserica Ortodoxă Română cu destinaţia şcolară, păstrată şi după confiscarea lor de către regimul comunist în anul 1948. Asigurăm pe toţi cei interesaţi că după retrocedarea acestor edificii Bisericii noastre, şcolile respective îşi vor păstra atât profilul actual (muzică şi artă, economic, cultură generală), cât şi corpul profesoral, iar elevii pot aparţine oricărei confesiuni creştine sau religii. Patriarhia Română se va implica în creşterea calităţii actului educaţional al tinerei generaţii şi în susţinerea elevilor săraci, dar cu bune rezultate la învăţătură, pentru binele societăţii româneşti, aşa cum au solicitat în ultimii ani numeroşi părinţi şi profesori, care observă că şcolile private concurează adesea şcolile de stat.

Reamintim că Statul român nu a retrocedat Bisericii bunurile confiscate în timpul secularizării averilor bisericeşti de către domnitorul Alexandru Ioan Cuza, iar în ultimii 20 de ani nu au fost restituite decât parţial bunurile bisericeşti confiscate abuziv de către regimul comunist (clădiri, terenuri agricole, păduri).

În concluzie, retrocedarea proprietăţilor bisericeşti confiscate de regimul comunist este un act de dreptate şi, în acelaşi timp, de susţinere a multiplelor activităţi sociale ale Bisericii de ajutorare a celor săraci şi defavorizaţi, precum şi a copiilor şi tinerilor din şcoli.

Indiferent de numărul şcolilor, trebuie promovată calitatea actului educaţional. În acest context, cooperarea dintre Biserică şi Şcoală nu trebuie să fie doar o dorinţă pioasă, ci o datorie morală. În orice caz, bunurile retrocedate Bisericii Ortodoxe Române nu se înstrăinează, ci ajută pe români, întrucât dreptatea şi generozitatea sunt componente esenţiale ale demnităţii umane, atât în plan individual, cât şi social”.

 

Duminica trecută, în cuvântul de învăţătură rostit pe 17 noiembrie 2013 la Paraclisul „Sfântul Grigorie Luminătorul” al Reşedinţei Patriarhale din București, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, spunea că ”milostenia constituie partea care este mai mult accentuată în această perioadă a Postului Crăciunului și pentru că este sezon rece și o mulțime de oameni sunt săraci, flămânzi, fără adăpost și haine, dar și bolnavi”.

 

În vara acestui an, 20 de congresmeni americani (13 republicani şi 7 democraţi) au acuzat România, într-o scrisoare adresată secretarului american de Stat John Kerry, că refuză să returneze numeroase proprietăţi bisericeşti pe care comuniştii le-au confiscat de la comunitatea evreiască şi maghiară din ţara noastră, printre care se menționează 2.140 de şcoli, spitale, orfelinate şi alte instituii civice şi caritabile aparţinând bisericilor romano-catolice, reformate, evanghelic-luterane şi unitariene, dar şi 1.980 de proprietăţi ale comunităţilor evreieşti, precum şi toate bunurile, inclusiv clădirile bisericilor.

Scrisoarea a fost semnată, printre alții, de Ileana Ros-Lehtinen, preşedintele comisiei de politică externă a Senatului american, dar şi Christopher Smith, co-preşedintele american al Comisiei Helsinki.

La două săptămâni după aceea, subsecretarul de stat responsabil de afaceri juridice Thomas B. Gibbons a răspuns celor 20 de congresmeni că problema restituirii proprietăţilor Bisericii maghiare confiscate în România după 1945 este ”o prioritate a Administraţiei Obama”.

La rândul său, Ambasada României la Washington a afirmat că autoritățile de la București fac tot pot pentru a rezolva o astfel de ”situație complexă”, pentru a restitui sau a oferi compensații pentru cele 4.000 de clădiri bisericești și alte proprietăți confiscate de regimul comunist.

De remarcat poziția delicată în care se află autoritățile române în acest caz, ținând cont de relațiile bilaterale din ultimii 9 ani dintre România și SUA, dar și, de pildă, de discuțiile tot mai aprinse despre așa-zisul Ținut Secuiesc, ori de atrocitățile regimului fascist de la Budapesta în Transilvania, relatate și în documentarul Manuelei Morar.

http://youtu.be/GF7Wryudu9k