Liderii Uniunii Europene urmează să decidă în cursul acestei luni dacă vor primi Ucraina, Moldova și Georgia ca state candidate la aderarea la Uniunea Europeană. Invazia Rusiei în Ucraina a determinat cele trei foste republici sovietice să depună cereri de urgență în primele săptămâni ale războiului, informează presa europeană.

Perspectivele Ucrainei par promițătoare, la fel și cele ale Moldovei. Dar Georgia a fost lovită joi de o rezoluție dură a Parlamentului European, descrisă de un eurodeputat ca fiind ultimul "semnal de alarmă" pentru guvernul de la Tbilisi.

Ucraina a deschis calea argumentând că aderarea la UE a devenit o necesitate geopolitică, deși cele trei state sunt cunoscute sub numele de Trio de asociere pentru cooperarea lor cu UE în toate domeniile, de la reformele politice la liberul schimb.

Adresându-se deputaților europeni la Strasbourg la începutul acestei luni, președintele parlamentului ucrainean Ruslan Stefanchyk a declarat că acordarea statutului de candidat ar împuternici poporul ucrainean, în timp ce "orice alt semnal ar aduce beneficii doar președintelui rus Vladimir Putin și regimului său".

Președintele pro-UE al Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat luna trecută în fața europarlamentarilor că țara sa mai are încă un drum lung de parcurs. Dar ea le-a reamintit că mulți moldoveni puteau auzi din casele lor bombele care cădeau asupra orașului ucrainean Odesa.

În perioada premergătoare deciziei UE, centrul de reflecție de la Bruxelles, Centrul de Studii Europene, a publicat rapoarte privind candidaturile Ucrainei și Moldovei.

Acesta a afirmat că Ucraina se confruntă cu o criză existențială, în timp ce Republica Moldova este "următoarea țară amenințată" de agresiunea rusă. Acesta a recomandat ca UE să extindă statutul de candidat pentru ambele țări. Acest statut nu garantează nici pe departe intrarea în UE, dar reprezintă un pas important pe această cale.

În ceea ce privește Georgia, raportul a afirmat că procesul formal de acces ar fi prematur.

Potrivit raportului, reformele sale economice au depășit atât Ucraina și Moldova, cât și alte state candidate la UE. Însă, în ceea ce privește democrația, guvernul a contrazis "valorile fundamentale ale UE".

Joi, Parlamentul European a sprijinit o rezoluție cu o formulare fermă prin care se solicită Georgiei să respecte cele mai înalte standarde ale democrației și ale statului de drept. Parlamentul a declarat că libertatea presei a scăzut dramatic și a condamnat intimidarea și persecutarea jurnaliștilor.

Vara trecută, peste 50 de lucrători din mass-media au fost răniți în violențele extremei drepte, dar guvernul nu a reușit să urmărească în justiție niciunul dintre organizatori. În schimb, a lansat anchete penale asupra proprietarilor de media independente care critică guvernul.

Directorul principalului canal de televiziune de opoziție din Georgia, Mtavari TV, Nika Gvaramia, a fost închis luna trecută pentru trei ani și jumătate, în ceea ce Amnesty International a descris drept un "act flagrant de urmărire penală motivată politic".

"Sunt un prizonier politic și momentul în care am fost încarcerat este deliberat", a scris el într-o scrisoare adresată BBC și transmisă de avocații săi.

Gvaramia, care a fost găsit vinovat de folosirea abuzivă a fondurilor companiei, a declarat că încarcerarea sa este un mesaj din partea guvernului georgian "care vizează sabotarea deschisă și agresivă a viitorului european al Georgiei".

Guvernul georgian a respins criticile, descriindu-l pe Gvaramia drept un lider al opoziției care se ascunde în spatele jurnalismului. Șeful partidului de guvernământ a adăugat că rezoluția de la Bruxelles nu are nimic de-a face cu valorile europene.

Premierul Irakli Gharibashvili a declarat la începutul acestei luni că se așteaptă la o "decizie înțeleaptă din partea Uniunii Europene".

"Să fim deschiși și sinceri aici. Când Rusia a invadat Georgia în 2008, nimeni din această lume nu a impus sancțiuni".

Acest lucru a dus la un sentiment de impunitate la Moscova, a susținut el, ceea ce a determinat invazia Rusiei în Crimeea în 2014 și lansarea unui război la scară largă împotriva Ucrainei în februarie.

Premierul a declarat că Georgia merită la fel de multă recunoaștere din partea UE ca Moldova și Ucraina: "Răspunsul din partea Occidentului trebuie să fie adecvat, relevant: trebuie să fie proporțional".

UE a încurajat guvernul georgian să pună în aplicare reformele promise, în special pentru a construi un sistem judiciar independent.

Însă tratamentul aplicat fostului președinte Mihail Saakașvili și altor personalități ale opoziției a stârnit îngrijorare. Saakașvili, care se afla la putere în momentul invaziei rusești în Georgia, a fost reținut atunci când a revenit anul trecut pentru a susține opoziția în alegeri.

Atât el, cât și Nika Gvaramia spun că sunt victimele unei răzbunări politice din partea singurului oligarh al țării, Bidzina Ivanishvili.

Dl Ivanishvili, care și-a făcut averea în Rusia, a fondat Partidul Visul Georgian, aflat la guvernare, în 2011. Și, deși nu mai este președinte, influența sa în politică rămâne un motiv de îngrijorare pentru Bruxelles.

O investigație recentă a organizației de supraveghere anticorupție Transparency International Georgia a susținut că dl Ivanishvili ar putea avea încă interese de afaceri în Rusia.

Rezoluția Parlamentului European solicită ca omul de afaceri să fie sancționat de UE, subliniind legăturile sale personale și de afaceri cu Kremlinul. Acesta neagă că ar fi apropiat de conducerea Rusiei.