Dispariția liniei de cale ferată ar fi prin ducere în subteran și prin ducere undeva pe o cu totul altă rută, departe de oraș. Numai că departe de oraș, în 2014 nu știm ce înseamnă în 2030, poate să însemne mijlocul unei aglomerări urbane formată din Timișoara și Arad. Noi trebuie să gândim vizionar, să ne uităm pe termen lung ce s-ar putea întâmpla, fără ca asta să însemne că neapărat se va și întampla ceea ce putem vedea noi.

Dar, dacă ne uităm la modelele de dezvoltare din alte părți și nu foarte departe fiind Germania, atunci putem vedea că acolo s-au creat aglomerări urbane pe sute de kilometri. Nu mai există graniță între un fost oraș chiar mai mare ca Timișoara și un alt oraș și mai mare ca Timișoara. Pur și simplu s-au unit, chiar dacă și-au păstrat identitatea, denumirea. Dar pe teren este o aglomerare urbană. Aici ar fi problema dacă muți liniile mai departe, mai departe este foarte relativ. Fiți convinși că atunci când liniile de cale ferată au fost poziționate pe aici, ele erau înafara orașului, erau la periferia orașului de atunci. Dar iată că acum sunt chiar la mijlocul orașului.

Eu am făcut o estimare plecând de la investiția în metroul din București, am vorbit cu unele persoane, ar fi nevoie de 1,5 – 2 miliarde de euro, complet, deci pe toată lungimea și inclusiv ducerea în subteran. În subteran, dacă tot s-ar face amenajarea pentru a avea transportul feroviar, s-ar putea face și amenajarea acelor stații încât să folosim liniile pentru transport public urban. Acești bani însemnau doar ducerea în subteran și eliberarea suprateranului. Mai departe, investițiile de realizare a bulevardului vor fi private. Adică, municipalitatea realizează rețelele de utilități. Schița este facută, apare în noul PUG, cu trei benzi pe sens, piste de biciclete, piste de alergare, piste pietonale, trei rânduri de arbori pe fiecare parte… Este un bulevard superb.