Afirmațiile făcute săptămâna trecută de președintele Iohannis la CSM au fost sancționate de o judecătoare de la Tribunalul Botoșani, care consideră că șeful statului trebuie să respecte independența judecătorilor și procurorilor, iar discursul acestuia "a avut un caracter politic, prin exprimarea opiniei că alegerea anumitor politicieni în funcții de demnitate în Parlamentul României ar reprezenta „circumstanțe îngrijorătoare”. 

Judecătoarea Lăcrămioara Axinte, președinta Sectiei a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal din cadrul Tribunalului Botoșani, critică unele afirmații făcute de președintele Klaus Iohannis în fața CSM săptămâna trecută, considerându-le ca fiind "declarații inadecvate" sau ca o "binecuvântare" dată SRI de a se amesteca în treburile Justiției. Judecătoarea îi transmite președintelui un mesaj fără echivoc: "Domnule Președinte, și dvs. trebuie să respectați independența judecătorilor și procurorilor!", scrie cotidianul.ro.

Iată mesajul judecătoarei postat pe blogul personal:

"Domnule Președinte Klaus Iohannis, pentru că ați cerut , în ședința de constituire a noului Consiliu Superior al Magistraturii, ca judecătorii și procurorii să-și spună cu voce tare opiniile referitoare la independența Justiției și statul de drept, vă rog să-mi permiteți să-mi exprim opinia referitor la alocuțiunea susținută de dvs. cu acest prilej.

 

Domnule Președinte, judecătorilor și procurorilor le este interzis să fie „loiali” vreunei instituții publice, ei trebuie să fie loiali doar Constituției și legilor țării.

Pentru că art. 80 alin. 2 din Constituția României vă obligă să vegheați la respectarea Constituției și la buna funcționare a autoritățior publice, în contextul actual în care: nu a fost verificată veridicitatea afirmațiilor generalului Dumitru Dumbravă, referitor la câmpul tactic din Justiție, nu s-a clarificat dacă există în instanțe și parchete ofițeri acoperiți sau colaboratori ai serviciilor de informații, dar și al dezvăluirilor de presă referitoare la instrumentarea unor dosare penale la comandă și la modalitatea de obținere a unei funcții de vârf în sistemul judiciar, afirmațiile dvs. că „Sistemul judiciar singur nu are cum să-și păstreze independența. Întregul aparat de stat, toate instituțiile statului, trebuie nu doar să conștientizeze importanța acestui lucru, ci să se implice activ pentru a sprijini sistemul judiciar în a rămâne independent” pot fi caracterizate ca declarații inadecvate sau ca o binecuvântare dată unei instituții din afara sistemului judiciar, mai precis Serviciul Român de Informații, de a se amesteca în treburile Justiției.

Domnule Președinte, despre ce fel de colaborare loială între înstituțiile statului vorbiți dvs.? Ați vrut cumva să sugerați că instanțele de judecată trebuie să colaboreze loial cu parchetele sau cu serviciile de informații? Că instanțele trebuie să colaboreze cu alte instituții publice, care sunt părți în dosarele aflate pe rol?

Domnule Președinte, pe rolul instanțelor din România sunt sute de mii de dosare în care instituții publice au calitatea de reclamant sau pârât. Judecătorii trebuie să fie imparțiali, să pronunțe hotărârile doar pe baza probelor aflate la dosarul cauzei și a dispozițiilor legale aplicabile, nu pot fi "colaboratori” ai vreuneia dintre părțile din dosar.

Art. 4 alin.1 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor prevede expres că: "Judecătorii și procurorii sunt obligați ca, prin întreaga lor activitate, să asigure supremația legii, să respecte drepturile și libertățile persoanelor, precum și egalitatea lor în fața legii și să asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participanților la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora”, iar art. 34 alin. 1 din aceeași lege prevede că, înainte de a începe să-și exercite funcția, judecătorii și procurorii depun următorul jurământ: „Jur să respect Constituția și legile țării, să apăr drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei, să-mi îndeplinesc atribuțiile cu onoare, conștiință și fără părtinire. Așa să-mi ajute Dumnezeu!”

Domnule Președinte, judecătorii și procurorii sunt obligați să aplice legea în mod egal, indiferent de apartenența politică sau convingerea politică a persoanelor care se află în fața lor.

Judecătorii și procurorii nu pot face parte din partide sau formațiuni politice, interdicție prevăzută la art.40 alin. 3 din Constituția României, nu au voie să desfășoare sau să participe la activități cu caracter politic și sunt obligați ca în exercitarea atribuțiilor să se abțină de la exprimarea sau manifestarea, în orice mod, a convingerilor lor politice, interdicții prevăzute în art.9 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Cu toate acestea, alocuțiunea dvs. a avut un caracter politic, prin exprimarea opiniei că alegerea anumitor politicieni în funcții de demnitate în Parlamentul României ar reprezenta „circumstanțe îngrijorătoare”, dar și referirea la numărul mare de voturi obținute la alegerile parlamentare de anumiți politicieni,astfel încât locul în care ați ales să vă exprimați convingerile politice, ședința Consiliului Superior al Magistraturii, nu a fost locul potrivit

Domnule Președinte, judecătorii și procurorii nu reprezintă autoritatea legiuitoare, ci se constituie în autoritatea judecătorească.

Potrivit art. 61 alin. 1 din Constituția României „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării”, iar potrivit art.124 alin. 1 și 126 alin. 1 Justiția se înfăptuiește în numele legii prin Inalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe prevăzute de lege.

Statul Român este organizat „potrivit principiului separației și echilibrului puterilor – legislativă, executivă și judecătorească – în cadrul democrației constituționale” (art. 4 alin. 4 din Constituție), astfel că partea din alocuțiune referitoare la o eventuală intenție de legiferare și-a greșit de asemenea locul.

Domnule Președinte, obligația de a respecta independența Justiției privește pe orice persoană fizică sau juridică, fără nicio excepție.

În alocuțiunea dvs. ați afirmat că politicienii „încearcă să acapareze tot”, iar „uneori apare o nevoie excesivă de putere” și că trebuie să refuzăm imixtiunea politicului în justiție.

Dacă dvs. sunteți politician, pentru că în urma unor alegeri politice ați fost ales Președintele României, atunci referirea explicită la cauze penale nesoluționate definitiv, folosind avertizarea că nu acceptați ca judecătorii și procurorii să-și vadă de treabă: „Sunt politicieni care au impresia că ce dacă au dosar penal, sau sunt trimiși în judecată, sau sunt condamnați, că ei de fapt sunt băieții buni, că au luat multe voturi, iar dumneavoastră să vă vedeți de treabă. Așa ceva nu accept!”, nu se încadrează în nevoia excesivă de putere a politicianului? Nu este o imixtiune a unui politician în dosare penale nesoluționate definitiv? Nu este o încercare de a implica judecătorii și procurorii în lupta politică?

Domnule Președinte, și dvs. trebuie să respectați independența judecătorilor și procurorilor!"