Aflată în pericol să -și piardă identitatea, iar limba română să devină amintire, comunitatea românilor din Serbia de nord-est încearcă  pentru a mia oară să sensibilizeze autoritățile de la București și Belgrad. Mai multe organizații culturale românești din regiunile Timoc, Morava, sudul Dunării și Voivodina au făcut front comun, prin semnarea unui acord, decise să apere cu orice preț păstrarea limbii române în această regiune. Demersul are loc în contextul în care autoritățile de la Belgrad inventează o falsă limbă vlahă și un alfabet latin cu litere chirilice, școlile sunt instituționalizate în limba vlahă, iar limba română se predă faculativ.

După cum relatează corespondentul Agerpres, 15 organizații culturale românești din regiunile istorice Timoc, Morava, sudul Dunării și Voivodina s-au întâlnit și au semnat, duminică, un protocol prin care s-au angajat să înceapă demersurile pentru apărarea limbii române în Serbia de nord-est, existând pericolul dispariției.

Inițiatoarea acțiunii, președinte al "Asociației Părinții care doresc ca și copiii lor să învețe la școala românească — Sandu Timoc" din Jitkovița, Iasmina Glisici, a declarat pentru Agerpres că prin documentul acceptat de toate organizațiile prezente la Jitkovița, s-a pus bazele unei înțelegeri comune și s-a stabilit semnarea unui memoriu către Academiile de știință ale României și Republicii Serbia prin care acestea sunt chemate să intervină prompt pentru a determina autoritățile să renunțe la susținerea limbii vlahe.
"Din luna iulie liderii așa-zisei minorități vlahe, care resping apartenența acesteia la filonul latin, desfășoară activități, cu concursul unui savant rus, de standardizare a limbii vlahe. Respectivul program este promovat de Consiliul Național al Minorității Vlahe, organism finanțat de guvernul sârb", a precizat Glisici.
Potrivit sursei citate, în aceste împrejurări nefaste pentru identitatea celor peste 300.000 de români din zonă, "constituie o obligație pentru noi să cerem ajutor celor două entități științifice, ele fiind singurele care ne mai pot ajuta și proteja împotriva aberantului proces de asimilare".

Vicarul Episcopiei "Dacia Felix", părintele-martir Boian Aleksandrovici, a spus că "a venit momentul" în Serbia de nord-est ca să se lămurească odată pentru întotdeauna că termenul vlahi sau vlasi e tot una cu cel de român și că asupra acestei chestiuni să se pronunțe Academiile din România și Republica Serbia.
"Dar pentru a rezolva confuzia perpetuată de mulți ani, este necesar să avem cuvântul oamenilor de știință. Până atunci trebuie să ne opunem oricărui proiect de amenințare a limbii române", a mai spus preotul Alexandrovici.
La rândul său, președintele Partidului Neamului Românesc din Serbia, dr. Pedrag Balașevici, a fost de părere că "este de mirare că până acum Academia Română nu a reacționat viazavi de decizia autorităților sârbe de a permite inventarea falsei limbi vlahe și a unui alfabet latin cu litere chirilice".

"Faptul că în Timoc au fost instituționalizate școli în limba vlahă, în timp ce limba română se predă facultativ și doar unui număr restrâns de copii, ne îngrijorează și ne pune pe gânduri. Ori statul vrea să ne decimeze, ori este interesat numai de o minoritate falsă — cea vlahă", a spus Balașevici.

Întâlnirea pe care reprezentanții minorității naționale române au avut-o joi, 17 iulie, cu prim - miniștrii Serbiei și României, Victor Ponta și Aleksandar Vucici, ar fi o dovadă că românii din Timoc, Morava și sudul Dunării își vor recăpăta drepturile constituționale, că limba română va fi utilizată fără restricții în școli, biserică și administrația locală din comunele cu populație majoritar românească, notează Agerpres.

Nu este prima dată când reprezentanţii comunităţii româneşti din Serbia trag semnale de alarmă asupra problemelor pe care le au – nu beneficiază de școli, cărți sau presă în limba română, iar Biserica română este prigonită - avertizând că, dacă Bucureștiul nu face ceva să-i ajute, există riscul să își piardă identitatea