ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Munca, Familia și Religiozitatea sunt cele trei repere majore care definesc viața românilor, scrie profesorul Daniel David, într-o avanpremieră a lucrării "Psihologia Poporului Român. Profilul Psihologic al Românilor" apărută pe blogul său.

Astfel, la capitolul "Cum suntem (profilul psihologic de suprafaţă) şi de ce am ajuns aşa", profesorul scrie că potențialul "ridicat pentru inteligenţa cognitivă/emoţională, creativitate şi învăţare nu este valorificat".

"Munca (ca modalitate de afirmare socială), familia (contextul siguranţei) şi religiozitatea (care ne dă sens şi semnificaţie în viaţă) sunt cele trei repere majore care definesc viaţa românilor".

Aceste trei coordonate sunt umbrite, însă, de neîncrederea în oameni și mai ales în străini.

"Acestea sunt constrânse de o trăsătură cardinală a românilor, şi anume neîncrederea în oameni; aceasta se generalizează de la străini la cunoscuţi/prieteni, excepţie făcând familia unde, dimpotrivă, compensăm cu o încredere foarte mare", a scris profesorul de la Babeș-Bolyai.

Din fericire, românii nu sunt disperați după "hedonism( căutarea plăcerii), notează David.

"Românii au scoruri mai mici la valori ca universalism (preocuparea pentru binele general), benevolenţă (bunăvoinţă, preocuparea pentru binele celor cunoscuţi), hedonism (căutarea plăcerii), stimulare (căutarea noului) şi autodeterminare (autonomie/independenţă), dar aparent, pentru a fac o impresie bună, se pot prezenta ca dând importanţă acestor valori".

Românii au foarte mare încredere în Biserică și dacă ar avea de ales religia și știința ar intra în conflict, peste 50% ar alege religia.

"Relaţia românilor cu religia este foarte interesantă. Aşa cum am spus mai sus, sfidarea, îndoiala şi relativismul sunt mai scăzute, iar conformismul crescut, ceea ce îi face predispuşi spre supunere la dogme (în acest caz religioase). Într-adevăr, românii au un nivel crescut de religiozitate şi văd religia ca foarte importantă în viaţa lor (au încredere foarte mare în biserică). Deşi sunt foarte încrezători în dezvoltarea ştiinţifică (ex. în dezvoltare tehnologiei; în universităţi), dacă ştiinţa s-ar ciocni cu religia, 50.2% dintre români ar alege religia. Dar religia este văzută echilibrat: (1) nu doar ca normă/ceremonie religioasă, ci şi ca mijloc de a face bine oamenilor şi (2) nu doar ca făcând sens pentru viaţa de apoi, ci şi ca făcând sens (a ajuta) în viaţa de acum", se arată în lucrare.

În schimb, românii se consideră: "ospitalieri, inteligenţi, cu simţul umorului, patrioţi, adaptaţi/bine orientaţi şi prietenoşi; recunoaştem că în comparaţie cu atributele de mai sus, onestitatea, autodisciplina/conştiinciozitatea şi educaţia sunt mai scăzute".

Din păcate, însă, românii au o părere mai bună despre europeni decât despre ei înșiși. Excepție fac ungurii, pe care îi vedem mai puțin inteligenți decât pe noi înșine.

"Analizând comparativ autostereotipurile şi heterostereotipurile românilor, rezultă lucruri interesante. Spre exemplu, Glăveanu (2007) arată că bucureştenii îi văd mai pozitiv pe europeni decât pe români, ceea ce confirmă şi analiza IRSOP din 2005 (apud. Glăveanu 2007) care arată că românii în general îi văd pe europeni mai favorabil decât se văd pe ei înşişi. Ca alt exemplu, în general, noi îi vedem pe maghiari mai pozitiv decât ne văd aceştia pe noi, dar nu atât de pozitiv pe cât ne vedem noi pe noi. Mai concret, noi îi vedem pe maghiari mai inteligenţi decât ne văd aceştia pe noi, dar nu atât de inteligenţi pe cât ne vedem noi pe noi (vezi Hunyady, 2003)", scrie David.