ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


La începutul lunii aprilie, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc(IICMER) şi-a schimbat conducerea. Radu Preda a fost numit în funcţia de director al IICMER şi teologul spune că va aborda relaţia Bisericii Ortodoxe cu vechiul regim.

Radu Preda a declarat că problema "este foarte delicată" , pentru că BOR a întârziat deschiderea propriilor arhive, precum şi recunoaşterea "rolului, cel puţin exemplar, dacă nu chiar de sfinţi, al unor oameni de-ai ei, bărbaţi şi femei, care au murit pentru credinţă".
Mă gândesc că este datoria mea teologică şi morală, dar şi civică să pun pe agenda institutului cazurile, repet, generic formulat, ale „sfinţilor închisorilor”, adică ale celor care au intrat, eventual, cu un crez politic în puşcărie, dar care au rezistat în puşcărie şi au ieşit de acolo în virtutea credinţei religioase, unii mărturisind-o până la moartea proprie în puşcărie, iar alţii mărturisind-o mai departe, în perioada de după detenţie, unii chiar până în zorii post-comunismului - Radu Preda, în revista Lumea Credinţei.

VIDEO Valeriu Gafencu, contestat în România, va fi declarat SFÂNT în Republica Moldova

Teologul a mai spus că această neasumare a trecutului duce la "alimentarea zvonurilor, a acuzelor de multe ori rău intenţionate". De asemenea, Radu Preda afirmă că dacă se va asuma acest trecut, Biserica " ar scoate la iveală un tezaur de martiraj şi de rezistenţă morală, care ar pune cu adevărat biserica întro cu totul altă lumină, dar nu ca instituţie, că nu instituţia trebuie să fie aici în centru, ci ca ceea ce este de fapt defintoriu pentru ea, şi anume comunitatea de credinţă".
Aşa cum avem convertiri de la comunism la gândirea liberală, aşa cum avem convertiri de la atitudine de asasin la călugăr, trebuie să avem şi convingerea că există posibilitatea convertirii de la o identitate politică, fie ea şi blamabilă şi blamată, la o fidelitate faţă de Hristos, care merge până în martiriu. Aşa încât forţa aceasta de convertire, de a se lăsa convertit, a omului trebuie să o punem în evidenţă.