ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Experții Comisiei Europene au adus critici deosebit de grave actualului Parlament al României, într-un raport în care Agenția Națională de Integritate este prezentată ca o instituție aflată constant sub atacul senatorilor și deputaților. Acest raport completează concluziile Raportului MCV, de la începutul acestui an, unde s-a evocat "necesitatea accelerării progreselor în ceea ce privește recomandările Comisiei referitoare la reforma sistemului judiciar, la integritate și la lupta împotriva corupției".
Odată definitive, aceste decizii ar trebui să ducă la încetarea mandatului respectivului funcţionar ales. Totuşi, de la mijlocul anului 2012, sistemul judiciar a trebuit să sesizeze de două ori Curtea Constituţională în urma refuzului Parlamentului de a pune capăt mandatelor ca urmare a unor hotărâri judecătoreşti definitive privind incompatibilitatea unor parlamentari.

Funcţionarii aleşi au subminat în mod frecvent şi grav stabilitatea instituţională a ANI prin intermediul unor propuneri legislative.

Sunt menţionate şi "dezbaterile publice ample" privind posibila modificare a legislaţiei referitoare la incompatibilitatea aplicabilă funcţionarilor locali aleşi, discuţii care au apărut după ce ANI a constatat mai multe încălcări ale unor dispoziţii juridice, precum interdicţia de a face parte din consiliile de supraveghere ale întreprinderilor locale publice sau controlate de stat şi din asociaţiile de dezvoltare intercomunitară care sunt responsabile cu contractarea unor servicii de utilităţi publice pentru câteva primării.

În plus, deciziile de ridicare a imunităţii adoptate de Legislativ au fost, până în prezent, "imprevizibile", precizează experţii europeni, care atrag atenţia că procedurile de ridicare a imunităţii "nu obligă Parlamentul să îşi motiveze deciziile".

Pe de altă parte, Departamentul Naţional Anticorupţie (DNA) din România este menţionat în primul raport anticorupţie prezentat luni de Comisia Europeană la capitolul bune practici ale agenţiilor din domeniu, alături de organisme similare din Slovenia, Letonia, Croaţia şi Spania.
Un birou al procuraturii specializat în combaterea corupţiei la nivel mediu şi la nivel înalt, DNA şi-a construit un bilanţ notabil de investigaţii nepărtinitoare şi de trimiteri în judecată la cele mai înalte nivele ale politicii, sistemului judiciar şi din alte sectoare, precum administraţia taxelor, domeniile vamal, al energiei, transportului, construcţiilor şi sănătăţii.

În ultimii şapte ani, DNA a pus sub acuzare peste 4.700 de inculpaţi, iar 90,25% dintre aceste puneri sub acuzare au fost confirmate prin decizii definitive ale instanţelor. Aproape 1.500 de acuzaţi au fost condamnaţi prin verdicte definitive, aproape jumătate dintre ei deţinând poziţii cheie la nivel foarte înalt.

La mijlocul lunii decembrie 2013, Comisarul UE pentru Justiţie, Viviane Reding, se declara îngrijorată de regresul României în combaterea corupţiei.