ascultă articolul

În fiecare dimineaţă, ActiveNews.ro îţi prezintă cele mai importante titluri din presă:

800 de lei pe lună, salariu sau leasing de sclavi?

Multinaţionalele, hipermarketurile sau industria de componente auto duduie în România, producând, exportând, oferind sute de mii de locuri de muncă. Deși pare nirvana capitalismului, de fapt este aproape tragic. Modelul de dezvoltare aplicat în ultimii 15 ani în România, cel puţin în producţia industrială, este eronat. La Jucu, celebrul fost „hub tehnologic“, companiile străine angajează mii de oameni cu salarii de 600 de lei. Componentiştii şi asamblatorii de diverse oferă, în medie, salarii de 1.000 de lei. Casierii din hipermarketuri, şi ei la mare căutare, duc acasă 900 de lei pe lună. Vorbim de mult peste un milion de români care iau lunar lefuri de 200-250 de euro. Mulţi dintre marii noştri investitorii străini nu fac decât să recolteze munca brută şi ieftină. Investesc în zone speciale, obţin scutiri de taxe şi facilităţi, iar investiţiile înseamnă hale din panouri care pot fi demontate şi mutate într-o zi, cu tot cu utilajele din interior. Nu folosesc know-how, nici măcar materii prime româneşti. Aduc totul de afară şi angajaţii români prestează munci slab specializate. Pun şaibe la şuruburi, fac două cusături la o husă de scaun şi tot aşa. Un salariu de 1.000 de lei net înseamnă aproape 1.600 brut. Statul încasează puţin de pe urma muncii prost plătite. TVA aproape deloc, câteva taxe locale, pe ici pe colo. Şi cam asta-i contribuţia la buget, scrie Capital.

Ploaia a făcut ravagii în Capitală

Duminică seară, ca urmare a ploii torențiale care a căzut timp de câteva ore, străzi, pasaje și locuințe din Capitală au fost inundate. În zona Unirii, s-a format un strat de grindină de aproximativ trei centimetri.Pasajul Mărăşeşti a devenit și el impracticabil în urma precipitaţiilor, toate maşinile fiind evacuate, iar pasajul Unirii s-a blocat pe sensul de la Universitate spre Piaţa Unirii. Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti, Daniel Vasile, a declarat duminică seara că s-a solicitat intervenţia echipajelor de la ISU pentru îndepărtarea unor copaci căzuţi, locuinţe inundate şi îndepărtarea apei de pe carosabil. Echipajele ISU au intervenit pentru îndepărtarea unul copac care a căzut pe un autoturism parcat în zona Brâncoveanu şi a unui copac doborât de vânt pe calea de rulare a tramvaiului, în zona străzii 11 Iunie. De asemenea, au fost primite mai multe solicitări pentru scoaterea apei acumulate în locuinţe din mai multe zone ale Capitalei, scrie Mediafax.

Hong Kong: Două nave s-au ciocnit, una s-a scufundat

Luni, echipe de intervenţie au anunțat că doisprezece membri din echipajul unui cargobot au fost daţi dispăruţi, după ce nava a lovit un transportor de containere şi s-a scufundat în apropiere de Hong Kong, anunță Mediafax.

Manevre militare vaste în Marea Chinei

Luni, Statele Unite şi Filipinele au lansat manevre vaste de antrenament, după câteva zile de la vizita în această ţară insulară a lui Barack Obama, în cursul căreia preşedintele american a reafirmat susţinerea faţă de acest aliat în faţa ambiţiilor teritoriale ale Chinei. Ministrul filipinez de Externe Albert del Rosario a declarat că cele zece zile de exerciţii vizează să răspundă provocărilor lansate de către vecini "agresivi" ai Manilei, fără să numească China.Numite "Balikatan" (Umăr la umăr), exerciţiile americano-filipineze mobilizează peste 6.000 de militari.Statele Unite, care au transformat Asia în prioritatea lor geostrategică, au vizat din nou Beijingul, semnând săptămâna trecută un acord de apărare consolidată cu Manila, care permite o prezenţă sporită a unor militari şi unor materiale americane în Filipine. China revendică aproape întreaga Mare a Chinei de Sud, o intersecţie a rutelor maritime vitale pentru comerţul mondial şi o rezervă potenţială de petrol, gaze naturale şi halieutice. În afară de Filipine, Vietnamul, Taiwanul, Malaysia şi Brunei au diferende teritoriale maritime cu Beijingul, conform Gândul.info.

Statul oferă 131 mil. euro din fondurile publice pentru tratamentul românilor în străinătate

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi-a bugetat că va plăti 131 de milioane de euro (cât bugetele cumulate ale celor mai mari cinci spitale din Capitală) din bani publici pentru tratamentul românilor în străinătate (în principal în contul unor datorii din anii anteriori) în 2014. Suplimentar, pacienţii români cheltuiesc, din banii proprii, cel puţin 100 de milioane de euro, pentru terapii în străinătate, arată o estimare a ZF pe baza datelor proprii. Numărul celor care aleg să beneficieze de tratament în alte state este tot mai mare în condiţiile în care alternativele private sunt extrem de puţine în ţară, iar spitalele publice sunt sufocate de numărul ridicat de cazuri.Puţini sunt cei care ştiu că românii au acces la servicii medicale de urgenţă în statele Uniunii Europene în cazul în care sunt în concediu, studiază în străinătate sau muncesc în afară dacă sunt asiguraţi (îşi plătesc contribuţia) în Ro­mânia.Potrivit unei directive europene din 2011, românii pot alege să se trateze în orice stat din Uniunea Europeană, iar în acest caz statul român decontează serviciile la nivelul tarifelor din România (de exemplu dacă o hernie de disc costă 1.000 de lei în România, iar în afară costă 1.500 de lei, statul decontează doar 1.000 de lei). Diferenţa de bani între costul integral al tratamentului şi suma decontată este suportată din buzunarul propriu al pacienţilor şi atinge mii sau zeci de mii de euro, potrivit Ziarul financiar.

Internet banking: România, la coada Europei

Slovacii par să aibă încredere în serviciile de internet banking mai mult decât în trecut şi numărul lor aproape s-a dublat în ultimii cinci ani, a raportat Postova Banka citând ultimul ei sondaj, informează agenţia TASR, care notează că la polul opus al scalei în Europa se află România. „Online banking este privit acum ca un lucru absolut standard. Nu numai că economiseşte timp, dar de asemenea economiseşte bani în unele cazuri. Mai mult decât atât, face comunicarea dintre clienţi şi bănci mai uşoară”, a declarat purtătoarea de cuvânt de la Postova Banka, Lenka Lendacka. În ceea ce priveşte comparaţia europeană, Slovacia este încă puţin în urma mediei UE /43%/ în utilizarea de internet banking. Serviciile bancare online par a fi populare în principal în Scandinavia şi Olanda, unde numărul mediu de utilizatori depăşeşte 80%.
La polul opus al scalei este România, unde doar 4 din 100 de persoane par să-şi gestioneze problemele financiare prin intermediul internetului, notează TASR, conform Economica.net.

Contestația lui Adrian Năstase privind tergiversarea motivării deciziei de condamnare în Dosarul Zambaccian se judecă azi

Adrian Năstase cere motivarea urgentă a deciziei de condamnare în Dosarul Zambaccian, iar contestația privind tergiversarea motivării va fi judecată astăzi de completul de 5 magistrați de la Instanța Supremă. Adrian Năstase susţine că Tribunalul Bucureşti nu poate soluţiona cererea de contopire a pedepselor până nu se va da motivarea.În dosarul Zambaccian, instanţa supremă l-a condamnat pe Adrian Năstase la patru ani de închisoare cu executare, pentru şantaj şi luare de mită, informeayă Digi24.


Controale în spitalele din toată țara

Se fac controale în spitalele din toată ţara, verificările vizând contractele încheiate de unităţile sanitare, dar şi corectitudinea serviciilor medicale.Ministrul Sănătăţii spune că este nemulţumit că pacienţii cu boli grave sunt nevoiţi să aştepte luni de zile ca să beneficieze de tratament. În prima etapă vor fi verificate 77 de spitale, în special secţiile de chirurgie ale acestora.Controalele se vor încheia în 30 mai, iar concluziile vor fi prezentate în prima jumătate a lunii iunie, de către Direcţia generală de monitorizare, control şi antifraudă din cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, a mai spus ministrul Bănicioiu, potrivit Antena 3.