Anul trecut, veniturile României de pe urma serviciilor de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terților, adică ceea ce se numește generic „lohn”, au fost de 2,88 miliarde de euro. Plățile efectuate de companiile din România pentru lohn-ul realizat în afara țării s-au ridicat la 183,5 milioane de euro, ceea ce a condus la o balanță pozitivă de 2,70 miliarde euro. Doar Polonia a avut anul trecut venituri nete de pe urma lohn-ului mai mari decât ale României, respectiv 3,53 miliarde de euro, arată www.analizeeconomice.ro.  
 
Lohn-ul nu înseamnă doar confecții, cum e percepția generală, ci poate fi și o cantitate de țiței prelucrată în rafinăriile românești sau producție de componente auto cum se întâmplă, de altfel, în numeroase cazuri din România. Din cele 2,88 miliarde de euro ce reprezintă veniturile României de pe urma lohn-ului, 2,74 miliarde de euro au provenit din statele spațiului comunitar și doar 142 de milioane de euro au provenit din afara UE. Din datele Eurostatului rezultă că România a încasat anul trecut cele mai mari venituri de la companiile din Germania (823 mil. euro), Italia (771 mil. euro), Franța (299 mil. euro), Marea Britanie (240 mil. euro) și Austria (160 mil. euro). 

ImunoMedica

 
Din păcate, situația nu este neapărat îmbucurătoare: afacerile în regim de lohn sunt axate pe producerea unor articole folosind mâna de lucru considerată ieftină pe plan international. O asemenea activitate economică nu creează un avantaj durabil economiei locale, deoarece nu este însoțită de un transfer tehnologic de calibru sau de putere de decizie. Dimpotrivă, locurile de muncă create prin afaceri în regim de lohn sunt deosebit de precare, deoarece pot fi transferate oricând rapid și simplu în altă țară.