ascultă articolul

Din pricina unui funcţionar guvernamental care a parcurs superficial legislaţia internaţională, ţara mamă poate ajunge să le refuze în continuare unor români dreptul de dobândi cetăţenia română, potrivit unui comunicat al Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România:

Se află în dezbatere la Camera Deputaţilor propunerea legislativă privind completarea art.8 din Legea cetăţeniei române nr.21/1991, republicată, ( Pl x 667/2013), propunere asumată de parlamentarii PSD Florin Iordache, Virgil Delureanu, Petru Movilă, Manuela Mitrea, Aurel Vlădoiu.

Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării a dat aviz favorabil acestui priect cu unanimitate de voturi: Mircea Dolha (PNL) - vicepreşedinte, Mihai Bogdan Diaconu (PSD) – vicepreşedinte, Maria Grecea (PNL) – vicepreşedinte, Mihai Deaconu (PPDD) – secretar, Ninel Peia (PSD), - secretar, Ovidiu-Cristian Iane (PSD), Aurelian Mihai (neafiliat), Niculina Mocioi (PPDD), Constantin – Stelian-Emil Moţ (PSD), Ovidiu Alexandru Raeţchi (PC), Ion Stan (PSD), Eugen Tomac (neafiliat), Elena - Ramona Uioreanu (PNL), propunere la care se adaugă alta aproape identică asumată de parlamentarii (PSD, PNL, PDL, PPDD şi neafiliaţi) Viorel Badea, Eugen Tomac, Dincă Marinică, Ioan Ivescu, Bujor Marcel, Popa Nicolae Vlad, Neagu Nicolae, Cătălin Croitoru, Petru Filip, Ion Ariton, Alin Tişe, Mihaela Popa, Dorin Păran, Constantin Traian Igaş, Marius Isăilă, Valerian Vreme, Mircea Lubanovici, Mihaela Stoica.

Iată textul proiectului: Art. I. – Se completează articolul 8 din Legea cetăţeniei române cu un nou alineat (4) cu următorul cuprins:

„(4) Condiţiile prevăzute de alin. (1) lit. a şi d nu se cer a fi îndeplinte de cetăţenii străini de etnie română. Acestora li se aplică şi prevederile art. 11. Dovada etniei române a solicitantului se confirmă prin înscrisuri de la şcoli, biserici sau asociaţii culturale din statul de reşedinţă recunoscute de Ministerul Afacerilor Externe al României“.

Senatul a respins propunerea fiindcă un funcţionar al guvernului a propus în mod superficial aviz negativ. Camera decizională este însă Camera Deputaţilor şi de aceea încercăm să vă aducem argumente în plus pentru aprobarea proiectului de lege.

Consiliul Legislativ a avizat FAVORABIL propunerea fiindcă ,,Raportul Comisiei Europene pentru democraţie prin drept (Comisia de la Veneţia) din 22 dec 2001, referitor la tratamentul preferenţial acordat minorităţilor naţionale de către statul înrudit, dobândirea cetăţeniei este enumerată printre avantajele speciale care pot fi oferite de către statul înrudit respecivei categorii de persoane.” Aceste prevederi sunt reiterate şi în cuprinsul Rezoluţiei nr.1335/2003 şi al Recomandării 1735/2006 ale Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Potrivit acestora implicarea statului înrudit este legitimă. Sunt argumente noi şi solide de la un organism serios cu care i-aţi putea convinge pe colegii deputaţi ai dumneavoastră să voteze proiectul.

Aceste argumente ,,pe text” ale Consilului Legislativ contrazic părerea funcţionarului guvernamental că ele ar crea astfel o ,,discriminare”. Cel care a întocmit punctul de vedere al guvernului nici nu a citit materialul propus şi a crezut, în mod jalnic, că este vorba de redobândirea cetăţeniei fiindcă spune că propunerea nu se mai justifică fiindcă este reglementată ,,redobândirea cetăţeniei române de către foştii cetăţeni români”.

Cel care a întocmit punctul de vedere al guvernului nu a citit bine proiectul fiindcă este vorba chiar de acei etnici români care NU sunt foşti cetăţeni români (vezi Românii din zona Banatul sârbesc şi Timoc-Morava din Serbia, românii din Transnistria, românii din Bulgaria, Românii din Maramureşul de Nord- Ucraina)- români care nu au fost în trecut între frontierele României şi care nu au ce redobândi.

Funcţionarul guvernamental a mai invocat fără temei articolul 5 din Convenţia Europeană asupra Cetăţeniei din 1997 în care sunt enumerate ,,principiile generale ale cetăţeniei” şi în care se afirmă ,,Reglementările unui stat parte referitoare la cetăţenie nu trebuie să conţină deosebiri sau să includă practici care să constituie o discriminare bazată pe sex, religie, rasă, culoare sau originea naţională ori etnică.” Funcţionarul guvernamental care a sugerat aviz negativ nu a interpretat corect la ce se referă ,,principiul nediscriminării”. Acest principiu vrea să protejeze cetăţenii cărora ar putea să li se retragă cetăţenia pe motive de rasă sau etnie ca o epurare etnică într-un anumit stat sau de către un nou stat (în cazul de succesiune a statelor). Funcţionarul nu a citit din aceeaşi Convenţie Europeană asupra Cetăţeniei articolul 18 care lămureşte la ce se referă principiul nediscriminării de la art 5: ,,Art 18: Fiind vorba de probleme de cetăţenie în caz de succesiune a statelor, fiecare stat parte implicat trebuie să respecte principiile preeminenţei dreptului, regulile în materie de drepturi ale omului şi principiile menţionate la art. 4 şi 5 la paragraful 2 al acestui articol, îndeosebi pentru a evita apatridia.” Din aceeaşi convenţie, funcţionarul guvernamental nu a citit Art 3 ,,Fiecare stat va determina prin legislaţia proprie care sunt cetăţenii săi”. Cu respectarea însă a articolului 5 care evită apatridia.

Funcţionarul guvernamental nu a citit un document ulterior Convenţei Europene asupra cetăţeniei, document emis, culmea, chiar la cererea României (din timpul guvernării PSD) de către Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia): RAPORT CU PRIVIRE LA TRATAMENTUL PREFERENŢIAL ACORDAT MINORITĂŢILOR NAŢIONALE DE CĂTRE STATUL LOR ÎNRUDIT adoptat de Comisia de la Veneţia la reuniunea sa plenară 48, (Veneţia, 19-20 octombrie 2001) (EUROPEAN COMMISSION FOR DEMOCRACY THROUGH LAW (VENICE COMMISSION) REPORT ON THE PREFERENTIAL TREATMENT OF NATIONAL MINORITIES BY THEIR KIN-STATE adopted by the Venice Commission at its 48th Plenary Meeting, (Venice, 19-20 October 2001). Acest raport a fost şi subiect de examen la drept internaţional public pentru studenţii Universităţii Bucureşti. Pot să vă pun la dispoziţie un asemenea test din 2010 pe care mulţi îl vor fi promovat, mai puţin, poate, expertul guvernamental care nu a auzit de aşa ceva şi care încurcă până şi dobândirea cetăţeniei cu redobândirea ei!

În acest raport se răspunde chiar României care reclamase acordarea de către Ungaria a cetăţeniei pentru etnicii maghiari, la litera d, ,,Respectarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Interzicerea discriminării”, că ,,În opinia Comisiei, împrejurarea că o parte a populaţiei are un tratament mai puţin favorabil, pe baza că nu aparţine unui grup etnic specific, nu este, în sine, discriminatoriu, nici contrar principiilor de drept internaţional.” şi afirmă acceptabilitatea acestui criteriu ,,de exemplu, ca un criteriu etnic făcut în legile privind cetăţenia”. (As regards the basis for the difference in treatment under the laws and regulations in question, in the Commission’s opinion the circumstance that part of the population is given a less favourable treatment on the basis of their not belonging to a specific ethnic group is not, of itself, discriminatory, nor contrary to the principles of international law. Indeed, the ethnic targeting is commonly done, for example, in laws on citizenship. The acceptability of this criterion will depend of course on the aim pursued.)

Acelaşi raport al Comisiei de la Veneţia precizează că toate statele, mai puţin România şi Italia au discriminări pozitive în privinţa etnicilor lor de peste hotare: ,,În timp ce doar legile italiene şi române nu stabilesc în mod explicit criterii pentru stabilirea fondului naţional specific, toate celelalte legi fac acest lucru într-o măsură mai mare sau mai mică.” (While the Italian and Romanian laws do not explicitly set out any criteria for establishing the national background, the other laws do, in greater or lesser detail.)

Este corectă observaţia Comisiei de la Veneţia că doar România nu discriminează pozitiv românii de peste hotare fiindcă, prevederile actuale privind redobândirea cetăţeniei nu cer ca petenţii să fie de etnie română, ci doar să fie urmaşii cuiva care au avut cetăţenie română cândva (cetăţenie şi nu etnie). Actualele prevederi (de redobândire a cetăţeniei) vin în sprijinul doar al celor care provin din teritorii care au aparţinut cândva României (Basarabia şi Nordul Bucovinei). Actualele prevederi le fac imposibilă acordarea cetăţeniei etnicilor români din teritorii care nu au aparţinut nicicând României (Transnistria, Banatul sârbesc, zona Timoc-Morava din Serbia, Maramureşul istoric din regiunea Transcarpatia a Ucrainei).

Raportul Comisiei de la Veneţia observă cu mirare că doar România şi Italia nu acordă până acum cetăţenie etnicilor săi de peste hotare pe acest criteriu firesc. Mai mult, în raport sunt enumerate numele respectivelor legi din foarte multe ţări prin care acestea discriminează pozitiv etnicii lor în obţinerea cetăţeniei. Multe dintre aceste legi sunt trecute şi în motivarea adusă de iniţiatorii prezentului proiect de lege. Exemplul Slovaciei nu este însă trecut şi trebuie să confirm că mulţi etnici slovaci din judeţul Arad au şi cetăţenie slovacă acordată pe criterii etince (Slovacia nu a avut nicicând Aradul între graniţele sale) şi aceştia nu ar fi putut să ,,redobândească” cetăţenia slovacă ci doar să o ,,dobândească” pe criteriul etnic. Este deci încă un exemplu clar de acordare de cetăţenie pe fireşti criterii etnice. Doar România, conform raportului Comisiei de la Veneţia, se limitează în a acorda doar dreptul de ,,redobândire” a cetăţeniei (şi fără vreun criteriu privind etnia) şi nu oferă posibilitatea ,,dobândirii” cetăţeniei etnicilor români de peste hotare.

Propunerea legislativă nu conduce nici la cheltuieli suplimentare ci, dimpotrivă se vor atrage câteva venituri suplimentare din taxele consulare necesare depunerii dosarelor.

Click AICI pentru EXPUNEREA DE MOTIVE A INIŢIATORILOR

Stimate Domnule Prim-Ministru Victor Ponta,

Stimate Doamne şi stimaţi Domni Deputaţi,

Nu lăsaţi nici ca această temă să fie folosită electoral de cei care sunt buni români doar în opoziţie şi nu lăsaţi nici ca guvernarea dumneavoastră să rămână în istorie ca una care a fost surdă la o cerere îndreptăţită şi dovedită conformă legislaţiei internaţionale de chiar Consiliul Legislativ român şi Comisia de la Veneţia, a unor fraţi din comunităţi istorice tradiţionale dar pentru care istoria a decis să nu fi fost nicicând între graniţele României!

Aceştia pentru care proiectul de lege vine să facă dreptate sunt puţini. Poate fi vorba de câteva sute sau cel mult de câteva mii fiindcă ori multora li s-a atrofiat în decursul secolelor conştiinţa naţională ori fiindcă mulţi au deja cetăţenia vreunui stat membru UE. Este vorba doar de câţiva care au rezistat inexplicabil ca români în zone care nu au aparţinut niciodată statului român şi care se încăpăţânează să instituţionalizeze mai mult decât sentimental legătura lor cu ţara mamă. Acordaţi-le şi acestor câţiva români dreptul la dobândirea cetăţeniei române, aşa cum alţi mulţi, mulţi conaţionali au dreptul la redobândirea cetăţeniei române! Dintre cei care conform actualei legislaţii NU pot dobândi cetăţenie română se numără şi preotul Boian Alexandrovici de pe Valea Timocului din Serbia care a pătimit mult pentru ridicarea bisericii româneşti din Mălainiţa şi nici profesorii români din zona transnistriană dacă nu s-au născut cumva în Basarabia. Actuala legislaţie îi pedepseşte că s-au născut acolo unde s-au născut!

Actualul Ministru al Afacerilor Externe, domnul Titus Corlăţean, îi cunoaşte aproape personal pe toţi potenţialii petenţi şi poate confirma că nu va fi deloc vreun val de cereri. Tot domnul ministru poate confirma că au fost şi cazuri când, spre ruşinea României, fiindu-le refuzat dosarul de obţinere a cetăţeniei române, imposibil pe legislaţia actuală, entici români din Serbia au obţinut imediat ce au cerut cetăţenie bulgară, fiindcă Bulgaria, de exemplu, nu se zgârceşte în a acorda cetăţenia sa. Unuia dintre aceştia, chiar lider al unei asociaţii româneşti, dar care avea nevoie de acest paşaport românesc şi pentru a-şi vizita mai uşor soţia aflată de 15 ani în Germania, i-am cerut iertare eu că ţara sa mamă l-a pus în situaţia umilitoare de a-şi lua cetăţenia bulgară!

Decizia finală asupra acestui proiect de lege aparţine, în zilele următoare Camerei Deputaţilor şi sunt toate argumentele încât această propunere să treacă!

Stimate Domnule Prim-Ministru Victor Ponta, Stimate Doamne şi stimaţi Domni Deputaţi, fiţi oamenii providenţiali pentru aceşti câţiva români pe care ţara mamă nu i-a încăput nicicând în graniţele sale mai vechi sau mai noi! Sunt doar o mână de oameni!

Cu multă consideraţie,

Viorel Dolha, Preşedintele Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România