ascultă articolul

Un sondaj telefonic realizat între 2-3 ianuarie de Formul Stângii Europene, "PES activists România", citat de Agerpres, relevă faptul că românii sunt puțin informați despre alegerile europarlamentare, programate în intervalul 22-25 mai 2014, ori despre Parlamentul European. Astfel, aproape 90% dintre români nu ştiu când vor avea loc alegerile europarlamentare, 63% nu ştiu cum se votează, 42% au declarat că ştiu numele unui singur europarlamentar român, iar 27% au răspuns greşit sau "nu ştiu", 66% au afirmat că nu știu numele niciunui europarlamentar român, iar 78% au admis că nu ştiu cine este preşedintele Comisiei Europene.

La întrebarea dacă cunosc data alegerilor europarlamentare, 87% dintre respondenţi au răspuns negativ şi doar 12% au răspuns afirmativ. De asemenea, 61% dintre respondenţi au declarat că la alegerile europarlamentare se votează uninominal, 37% se votează pe listă, iar 2% au spus că se votează un candidat.

În ceea ce privește nominalizarea europarlamentarilor români, 27% au răspuns greşit sau ''nu ştiu'', 42% au declarat că ştiu numele unui singur europarlamentar, 14% - 2 europarlamentari, 8% - 3 europarlamentari, 5% - 4 europarlamentari, 3% - 5 europarlamentari, iar 1% dintre respondenţi au declarat că ştiu numele a 6 sau mai mulţi europarlamentari. Pentru cei care au menţionat doar 1 europarlamentar, cel mai cunoscut nume este Elena Băsescu (53%), urmat de Daciana Sârbu (14%), Corina Creţu (13%), Monica Macovei (11%), alt nume (9%). Motivul pentru care nu au ştiut niciun nume de europarlamentar: nu au ştiut - 66%, au menţionat alt nume - 3%, au menţionat numele lui Gigi Becali - 31%.

Cu toate acestea, 7% dintre respondenţi au declarat că sunt foarte mulţumiţi de activitatea europarlamentarilor români, 16% au declarat că sunt mulţumiţi, 33% sunt parţial mulţumiţi, 24% - nemulţumiţi iar 20% sunt foarte nemulţumiţi.

Printre motivele invocate de respondenţi în legătură cu nemulţumirile faţă de europarlamentarii români se află: nu au apărat suficient drepturile românilor - 48%, nu au fost suficient de vizibili - 11%, nu am văzut rezultate concrete - 31%, nu au suficiente relaţii/putere la nivelul instituţiilor europene - 8%, alte motive - 2%.

Într-un Eurobarometru din luna mai a anului trecut, 67% dintre tinerii români au răspuns că probabil vor vota la alegerile europene din 2014, în timp ce 30% au răspuns că probabil nu îşi vor exercita opţiunea în acest scrutin. La nivelul întregii Uniuni Europene, 64% dintre tineri susţin că probabil vor vota la viitoarele alegeri europene, în timp ce 35% afirmă că este improbabil să facă acest lucru, nivelul celor hotărâţi fiind de 28% în prima categorie şi 11% în cea de a doua.

Nu mai puţin de 63% dintre tinerii români au răspuns că au votat la alegerile din ultimii 3 ani de la nivel local sau naţional, cu 7 puncte procentuale mai mult decât media UE, în timp ce 20% susţin că n--au votat la niciun fel de alegeri.

De asemenea, sondajul indică şi faptul că tinerii români sunt mult mai puţin afiliaţi la activitatea diverselor organizaţii decât cei din UE în general, procentul acestora fiind de 60, faţă de 44 în blocul comunitar. Cei mai mulţi tineri afiliaţi unei organizaţii merg la un club sportiv, 16% (faţă de 35% în UE), 12% sunt afiliaţi unei organizaţii pentru tineri, iar 8% unui ONG-cultural sau pentru susţinerea drepturilor omului. De asemenea, 8% dintre tinerii români sunt afiliaţi unei organizaţii sau partid politic, faţă de 5% media la nivelul UE.

La nivelul UE, varianta aleasă cu preponderenţă de participanţii la Eurobarometrul publicat în luna mai 2013 a fost aceea că au convingerea că democraţia este importantă (94%). La fel ca şi în cazul mediei UE, cei mai mulţi dintre tinerii care probabil nu vor merge la vot susţin că vor opta pentru această decizie întrucât votul lor nu va schimba nimic (70% în România şi 64% în UE).