ascultă articolul

După alegerile prezidenţiale, românii au devenit, în mod spectaculos, mult mai entuziaşti în ceea ce priveşte viitorul ţării, 56,3% din respondenţi declararând că România se îndreaptă într-o direcţie bună, arată un barometru INSCOP realizat la comanda ziarului Adevărul.

Livrare gratuita in 24 de ore!

Remus Ştefureac, director INSCOP, explică această evoluţie:

„Practic, simpatizanţii ambelor tabere politice contribuie la nivelul ridicat al indicatorului «direcţie bună» în condiţiile în care Klaus Iohannis a câştigat alegerile prezidenţiale, iar Guvernul Ponta a rămas în funcţie. Plusul faţă de octombrie este asigurat însă evident de simpatizanţii preşedintelui ales Klaus Iohannis care văd în alegerea sa garanţia unor schimbări în bine pentru România.”

Astfel, doar 31,5% dintre români mai susţin că lucrurile în România merg într-o direcţie greşită (comparativ cu 68,2% care susţineau acest lucru în sondajul din luna octombrie). 12,2% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare (comparativ cu 7,5% în octombrie).

Sondajul mai relevă si faptul că problemele aparute la votul din diaspora au influentat atât prezenta, cât si optiunea de vot în turul al II-lea al alegerilor prezidentiale, 85,2% din români declararând că au votat pe 16 noiembrie.

„Biroul Electoral Central a anunţat o rată de prezenţă la vot de 64,1%, dar ea se raportează la cei 18,2 milioane de votanţi declaraţi oficial de Autoritatea Electorală Permanentă. În condiţiile în care între 3 şi 3,5 milioane de cetăţeni români sunt plecaţi peste graniţe. Prin urmare, raportat la populaţia cu drept de vot aflată pe teritorul României în turul al doilea al alegerilor, prezenţa la urne pe data de 16 noiembrie pe teritorul României a atins în realitate un nivel-record de 75% - 80%! Diferenţa până la cele 85 de procente care declară operatorilor de sondaj că s-au prezentat la vot poate fi explicată, probabil, prin tentaţia răspunsului conformist“, mai explică Remus Ştefureac

Din totalul populaţiei care declară că s-a prezentat la vot, 26,8% spun că problemele apărute la secţiile de votare din străinătate i-au determinat în mare măsură să meargă la urne, în timp ce 19,8% că au fost determinaţi să se prezinte la vot doar în mică măsură de aceste evenimente. 52,3% din cei care declară că au votat spun că problemele de la secţiile de vot din străinătate nu au contribuit deloc la decizia lor de a veni la vot. În ceea ce priveşte opţiunea de vot, din totalul populaţiei care declară că s-a prezentat la vot, 22,5% spun că opţiunea lor politică a fost determinată în mare măsură de problemele existente la secţiile de votare din străinătate. 20,1% spun că opţiunea lor de vot a fost determinată în mică măsură de aceste probleme. 55,9% spun că problemele de la secţiile de votare din străinătate nu au contribuit deloc la opţiunea lor de vot.

„Rezultatele cercetării sunt clare şi confirmă prin date sociologice explicaţiile intuitive curente ale votului din 16 noiembrie. Problemele apărute la secţiile de vot din străinătate au influenţat decisiv atât prezenţa mult mai mare – care a fost factorul principal al rezultatului spectaculos – cât şi opţiunile de vot. Practic, comportamentul unui sfert din masa electorală din ţară a fost schimbat de disfuncţionalităţile organizatorice ale votului din diaspora“, concluzionează Remus Ştefureac, director INSCOP.