Mănăstirea Morisena din Cenad, județul Timiș, a îmbrăcat Duminică straie de sărbătoare, cinstindu-și ocrotitorul spiritual, pe Sfântul Prooroc Ioan Botezătorul.

Slujbele religioase închinate Înaintemergătorului Domnului au început în ajun, când a avut loc privegherea de toată noaptea, fiind oficiată slujba Vecerniei, unită cu Litia și Utrenia. 

În ziua sărbătorii, în mijlocul obștii monahale și a pelerinilor veniți din satele și orașele aflate în proximitatea mănăstirii, a fost prezent și Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Arhiepiscopul Timișoarei și Mitropolitul Banatului. Chiriarhul, împreună cu un sobor de preoți și diaconi din Mitropolia Banatului, a săvârșit, în paraclisul de vară al mănăstirii, Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie. La final, Înaltpreasfinția Sa a rostit un cuvânt de învățătură despre viața ascetică și despre rolul activității Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul în opera de jertfă a Mântuitorului Iisus Hristos. 

Mănăstirea Morisena de astăzi realizează un adevărat arc peste timp la Cenad, așezarea cu cea mai veche istorie documentată din Banat și totodată un incontestabil topos al spiritualității răsăritene. Istoria bogată a Cenadului se remarcă din perioada cuceririi romane, când aici a existat castrul roman Morisena („Mureșana”). Pe la 1001, la Morisena își avea reședința Ahtum, rudă și urmaș al voievodului Glad, care a adus din Bizanț arhitecți pentru a ridica un palat, o biserică și o mănăstire de rit răsăritean. 

În lucrarea „Legenda Sfântului Gerard”, important izvor istoric scris, se face  referire la venirea monahului benedictin italian Gerardo de Sagredo din Veneția, care găsește în mănăstirea cu hramul Sfântul Ioan Botezătorul de la Morisena călugări „greci”, adică de rit răsăritean. Iată ce scrie Pr. Gheorghe Cotoșman în monografia istorică „Din trecutul Bănatului – Comuna și bisericile din Giridava-Morisena-Cenad”, 1933: „Puternicul și înțeleptul duce sau principe al Banatului, Optum (Ahtum, n.n.), vrând să dea mai multă strălucire orașului Mureșana (Morisena, Cenadul de astăzi, n.n.), capitala principatului său, se hotărî să zidească o biserică catedrală pe seama episcopatului ortodox-român ce rezida în acel oraș și, alături de biserică, o mănăstire pentru călugări, cu gândul frumos, de a intensifica viața bisericească și monahală în Banatul Timișan. În acest scop el aduce din Grecia meșteri cari ridică, pe ruinele basilicei antice, o biserică cu dimensiuni mărite, în stilul roman-bizantin, și alături de ea o mănăstire, ambele închinate în cinstea Sf. Ioan Botezătorul”, arată www.mitropolia-banatului.ro. 

La o mie de ani după ce Ahtum ridica la Cenad mănăstirea cu hramul Sfântului Ioan Botezătorul, la inițiativa protopopului Gheorghe Sutac din Sânnicolau Mare, a preotului ortodox român de la Cenad, Gheorghe Covaci, cu sprijinul localnicilor și binecuvântarea Mitropoliei Banatului, în 2003 s-a pus piatra de temelie a actualei mănăstiri ortodoxe, care poartă tot hramul Sfântului Ioan Botezătorul. Tradiția spiritualității răsăritene, începută acum un mileniu în cea mai veche așezare monahală atestată documentar de pe teritoriul actual al țării noastre merge, astfel, mai departe.  

Noul lăcaș de cult a fost târnosit la 24 iunie 2005 de Preasfințitul Părinte Lucian, Episcopul Caransebeșului, pe atunci Episcop- vicar al Arhiepiscopiei Timișoarei. Actualmente obștea mănăstirii numără 15 călugărițe care mențin flacăra dreptei credințe la granița de vest a țării, stareță fiind monahia Ștefania Fronea, iar duhovnic ieromonahul Matei Hădărig.