Principalul responsabil al Autorităţii Bancare Europene, Andrea Enria, a criticat, într-un interviu pentru cotidianul Frankfurter Allgemeine Zeitung, că oamenii politici din Europa au greșit că nu au lăsat băncile să falimenteze, fapt ce a prelungit criza economică ce s-a făcut simțită din 2008.
Sunt convins că au fost desfiinţate şi au dispărut de pe piaţă prea puţine bănci europene. Abia 40 au dispărut, faţă de circa 500 în Statele Unite. Guvernele din Europa au vrut să-şi păstreze băncile, iar asta împiedicat procesul de însănătoşire.

Sunt necesare mecanisme de decizie europene, în locul comisiilor fomate pentru a lua hotărâri în perioade de criză.

Banca Centrală Europeană şi Autoritatea Bancară Europeană vor evalua soliditatea sectorului bancar al zonei euro, ca precondiţie de preluare a supravegherii acestuia, anul viitor, potrivit Mediafax. Astfel, pentru a primi "notă de trecere", băncile ar trebui să aibă o rată de adecvare a capitalului de cel puţin 8%. Mecanismul de evaluare a capitalurilor va fi de asemenea mai strict, în conformitate cu criteriile Basel III. Evaluările vizează cele mai mari 128 de bănci din zona euro, iar rezultatele şi recomandările vor fi publicate la sfârşitul procesului de evaluare, în octombrie 2014.

Ministrii Finantelor din zona euro au aprobat suplimentarea fondului de urgenta al UE, în iunie, aproximativ 500 miliarde euro, pentru a recapitaliza direct băncile din regiune aflate în dificultate, cu condiția ca guvernul de care aparține instituția respectivă să investească și capital propriu. Președintele Mecanismului European de Stabilitate, germanul Klaus Regling, a apreciat că fondul va putea utiliza noile prerogative din a doua jumătate a anului viitor, după ce Banca Centrală Europeană și Autoritatea Bancară Europeană vor fi încheiat o serie de verificări și de teste de stres, pentru a determina situația băncilor europene.

Irlanda, care a cheltuit peste 60 miliarde euro pentru a salva băncile de la faliment, este considerată principalul candidat pentru a obține recapitalizarea directă a sistemului bancar de la fondul de urgență al zonei euro, deoarece ar putea astfel să transfere miliarde de dolari din datoria de stat către bilanțul Mecanismului European de Stabilitate.

Potrivit presei internaționale, băncile spaniole și cele italiene ar putea înregistra, în următorii doi ani pierderi de 230 miliarde de euro de pe urma creditelor acordate companiilor, iar premierul spaniol Mariano Rajoy a afirmat în vara acestui an că va refuza să mai acorde vreun ajutor guvernamental băncilor cu probleme.