În timp ce premierul şi ministrul educaţiei susţin introducerea manualelor digitale şi a educaţiei obligatorii de la vârsta de trei ani, specialiştii trag semnalul de alarmă: peste 200.000 de copii din România suferă de deficit de atenţie şi hiperactivitate sau ADHD. Dintre aceştia, doar 8.000 reprezentând 4% urmează un tratament, se arată în studiul "Analiza serviciilor de sănătate mintală pentru copiii din România", realizat de "Salvaţi Copiii" şi CURS.

Studiu: copiii expuși excesiv la tehnologia touch-screen nu pot ține în mână un pix sau un creion

Efectele ADHD-ului asupra copiilor sunt evidente, mai ales când privim randamentul şcolar. Astfel, doar "61,8% dintre copiii cu deficit de atenție și hiperactivitate reușesc să termine liceul (față de 98,7% dintre copiii fără ADHD), mai puțin de 9,1% termină o facultate (față de 68% dintre copiii fără ADHD), 45,5% întâmpină dificultăți de învățare (față 1,3% dintre copiii fără ADHD), și 70,9% primesc suspendări și exmatriculări (față de 21,3% dintre copiii fără ADHD)", se arată în același studiu.

Studiu: Academia Americană a Pediatrilor susține că bebelușii între 0-2 ani nu ar trebui să fie expuși la tehnologie deloc, celor cu vârsta între 3-5 ani ar trebui să le fie restrânsă expunerea la o oră pe zi, iar pentru cei cu vârsta între 6-18 ani, la doar 2 ore pe zi. Terapeuții ocupaționali interzic folosirea aparatelor de orice fel sub vârsta de 12 ani. 

În acest moment ADHD este considerată o tulburare de comportament care necesită, pe lângă o evaluare amanunțită a copilului și o intervenție specifică de monitorizare a acestuia de către un psiholog specializat”, afirmă psihologul clinician Nicoleta Burlacu.

Incidenţa ADHD-ului este mult mai mare la băieţi decât la fete, raportul fiind de 4:1. Un băiat cu ADHD va prezenta următoarele simptome: "lipsa atenției asociata cu hiperacivitate-impulsivitate. Atunci când un părinte observă la intrarea în școală o parte din următoarele comportamente: pierde lucruri, nu respectă reguli de bază, are dificultăți în organizarea și finalizarea sarcinilor sau activităților, este distrat de zgomotele exterioare, încearcă să atraga atenția și să intre în discuțiile adulțiilor,nu reusește să-și mențină concentrarea la sarcini care necesită un efort intelectual mai mare sau chiar să evite aceste sarcini, este nevoie să caute sprijin de specialitate”, consideră psihologul Nicoleta Burlacu.

Ce ştia Jobs? Cofondatorul Apple le interzicea copiilor săi să folosească iPad-urile
Un copil cu ADHD care nu este diagnosticat la timp va fi izolat de grup şi respins de colegi, arată studiul. Cadrele didctice își vor forma o imagine negativă despre acel copil și îl vor considera „oaia neagră a clasei” și vor crede că orice stricăciune la nivelul clasei este facută de acel copil. Acasă, simțindu-se însusi vinovați de educația și comportamentul lui, parintii își vor revarsa și ei nervi pe copil. Cu timpul, atât situația de la școală, cât și cea de acasă vor înrăutăți simptomele, iar în lipsa tratamentului, copiii cu ADHD devin agresivi, dezvoltând comportamente antisociale.

Psihologul Nicoleta Burlacu arată şi soluţiile pe care trebuie să le adopte părinţii şi profesorii cu aceşti copii: "Câteva activități care pot să le atenueze comportamentul la școală sunt: ștersul tablei, împărțirea materialelor atunci când se desfășoară o acivitate artistică, laudarea atunci când oferă ajutor unor colegi sau cadrelor didactice. Gătitul împreună cu părinții, curățenia în casă, dusul gunoiului, spălatul pe mâine, pe dinți ar putea fi activitățile pe care părinții le pot propune copiilor cu ADHD. Chiar dacă aceste activități sunt de bază și considerăm că un copil ar trebui să le facă la vârsta de 6 ani, pentru un copil cu ADHD sunt foarte greu de realizat”.