ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice sumă este binevenită. Doamne, ajută!

Preşedintele Asociaţiei Generale a Învăţătorilor din România, Viorel Dolha, susţine că Serbia a modificat legile care asigurau învăţământul în limba română pentru minorităţi, iar modul în care 600 de elevi studiază în limba maternă este unul descurajant pentru copii. Esenţial, denumirea "limbă română"  a fost înlocuiută cu aşa-zisa "limbă vlahă", Astfel, oficialul susţine că Executivul de la Bucureşti ar trebui să nu semneze dosarul Serbiei de aderare la Uniunea Europeană, până ce oficialităţile de la Belgrad nu vpor răspunde la următoarele întrebări:

  • a) De ce doar 600 elevi din cei 3.000 care şi-o doresc au început ore de limba română în Serbia de răsărit?

  • b) De ce în orar, cele două ore de limbă română sunt programate chiar seara sau la câteva ore de la terminarea cursurilor, făcând imposibilă participarea multor elevi la ele? Şcolarii termină cursurile la ora 12-13 iar orele de limbă română sunt puse târziu, atunci când nu mai au mijloc de transport spre şcoală sau de la şcoală spre satele lor.

  • c) De ce s-au făcut presiuni ca elevii să renunţe la limba română? În loc să rezolve cererile părinţilor şi elevilor cu bună credinţă, Belgradul, fiind deranjat că aşa mulţi doresc limba română, a elaborat un plan prin care să le scoată din cap românilor limba română sau să motiveze că nu sunt cadre didactice. Celor 1617 elevi din judeţele Bor şi Zajecear, care pe primul formular primit în martie 2013 de la şcoală optaseră pentru limba română, şcolile, în încercarea de a-i face să renunţe la opţiunea pentru limba română, le-au mai dat în septembrie un formular în care aveau de ales între limba română şi informatică. Vreo 600 s-au încăpăţânat şi nu au renunţat nici de această dată.

  • d) De ce administraţiile şcolare din Pojarevaţ, Jagodina şi Belgrad din judeţele Branicevo, Pomoravski, Podunavski şi regiunea Belgrad, în care trăiesc, conform recensământului sârb, chiar mai mulţi români decât în Zajecear, nu au mai făcut şi ele un astfel de sondaj în rândul elevilor spre a-i consulta dacă doresc ore de limbă română?

  • e) De ce au fost chiar cazuri când şcolile au refuzat până şi să înregistreze cererile pentru ore de limbă română făcute de părinţi din proprie iniţiativă?

  • f) De ce consiliul local Kucevo (raion cu cel mai mare procent de români din întreaga Serbie) au dezavuat în şedinţă şi în presă încercările unor părinţi de a cere ore de limbă română? De ce în aceste judeţe deci, spre deosebire de Bor şi Zajecear, se curmă chiar din faşă orice tentativă de a cere măcar ore de limbă română?

  • c) De ce autorităţile sârbe nu au început selecţia cadrelor didactice care să predea orele de limbă română încă din primăvara lui 2013, imediat după ce părinţii ceruseră oficial acest lucru încă în luna martie?

  • d) De ce selecţia cadrelor didactice nu s-a făcut după legislaţia existentă în primăvara lui 2013? De ce legislaţia a fost modificată în vara lui 2013 încât profesorilor din partea locului cunoscători ai limbii române li se interzice să predea ore de limbă română? Pentru limba maternă, în mod discriminatoriu, în iulie 2013 s-a modificat legislaţia încât să nu poată fi angajaţi profesori pentru orele de limbă română cerute în martie de cei 1617 elevi.

  • e) De ce din legislaţia sârbă a educaţiei a fost eliminat în chiar vara lui 2013 subcapitolul numit explicit ,,limba română cu elemente ale culturii naţionale”, capitol care reglementa favorabil condiţiile de angajare a celor care ar fi predat această disciplină? Această eliminare să o încadrăm ca semn al unui progres în atitudinea Belgradului faţă de minoritaea română? Orarul infernal (cu ore puse seara) este cauzat de numărul mic de profesori, iar numărul mic de profesori este cauzat de modificările legislative din vara lui 2013 care nu mai dau dreptul să predea limba română câtorva sute de profesori care până atunci ar fi avut acest drept.

  • f) De ce în Monitorul Oficial al Serbiei nr. 55 din 3 iulie 2013, la trei luni după ce 1617 elevi ceruseră ore de limbă română, apar modificări la articolul 121 din legea educaţiei încât ore de limba română pot preda doar cadrele didactice care ele însele au terminat studiile în limba română? Legislaţia în vigoare până la acea dată permitea, în mod flexibil, predarea orelor de limbă română de către învăţătorii/profesorii din partea locului care au cunoştinţe de limbă română. Sute dintre aceştia au cunoştinţe de limbă română suficiente încât să predea abecedarul deşi nu terminaseră ei înşişi studii în limba română fiindcă niciodată nu s-a permis aşa ceva în zona Timoc-Morava pe vremea când ei erau la studii. Aceşti profesori/învăţători fiind de-ai locului, îi cunosc pe copii de la celelalte ore pe care le predau acestora, iar în ei părinţii şi elevii au încredere. Iată un link care duce la legea sârbă care la articolul 30 modifică articolul 121 al legii educaţiei în aşa fel încât în afară de una-două persoane din zonă, nicun cadru didactic de origine română să nu poată preda abecedarul în limba maternă elevilor lor:

  • g) De ce, în vara lui 2013, în timp ce ,,limba română” este eliminată ca subcapitol distinct în legislaţie şi în timp ce cadrelor didactice care ar putea preda limba română li se pun condiţii legale suplimentare, Serbia a adoptat un curriculum pentru disciplina ,,vorbirea vlahă cu elemente ale culturii naţionale” prin Ordonanţă? (vezi Monitorul Educaţiei nr . 14 din 26 august 2013)

  • h) De ce ministerul educaţiei din Belgrad oficializează o nouă limbă ,,vlahă”, limbă nestandardizată şi nerecunoscută de nicio autoritate ştiinţifică nici din Serbia şi nici de aiurea? În Serbia există catedre de limba română la nivel universitar care ar putea evalua cunoştinţele de limbă română avute din familie de profesorii/învăţătorii din zona Serbiei de răsărit încât să poată preda abecedarul în limba română. Degeaba! Această posibilitate a fost ştearsă din lege în iulie 2013 şi vor putea fi angajaţi doar cei supercalificaţi dar care lipsesc cu desăvârşire! În acelaşi timp, se dă undă verde predării unei limbi inexistente ,,vlaha”. Ce diplome pot avea cei care vor preda limba vlahă? Ce universitate ,,vlahă” au urmat? Lor si se vor aplica alte standarde la angajare decât celor doritori să predea limba română?

  • i) Trebuie cerut urgent ca şi administraţiile şcolare din Pojarevaţ, Jagodina şi Belgrad din judeţele Branicevo, Pomoravski, Podunavski şi regiunea Belgrad, în care trăiesc, conform recensământului sârb, chiar mai mulţi români decât în Zajecear, încă din decembrie sau începutul lui ianuarie să-i consulte pe elevi dacă doresc ore de limbă română, să ia act de cererile în acest sens deja depuse de părinţi şi să înceapă din semestrul al II-lea şi în aceste judeţe ore de limba română!


 

Nu în ultimul rând, Asociaţia Generale a Învăţătorilor din România şi-ar dori ca Serbia să aplice legislaţia din România referitoare la studiul în limba maternă.

LISTA DOCUMENTELOR:

[gallery type="slideshow" link="file" ids="10719,10720,10721,10722,10723" orderby="rand"]