ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Societatea Naţională a Medicilor de Familie (SNMF) a susținut joi, la Palatul Parlamentului, o dezbatere publică privind impactul nutriţiei în primele 1.000 de zile asupra sănătăţii viitorului adult, demers ce şi-a propus să atragă atenţia asupra importanţei nutriţiei de la faza de concepţie până la vârsta de doi ani, o fereastră unică de intervenţie nutriţională pentru sănătatea viitorului adult, informează Agerpres.

România înregistrează o prevalenţă ridicată în ceea ce priveşte obezitatea şi excesul ponderal, 59% dintre români fiind afectaţi de aceste afecţiuni, 45% dintre copii preferând dulciurile, în locul legumelor, fructelor şi lactatelor, iar 43,6% dintre copii având deficienţă de fier la un an.

Preşedinta SNMF, dr. Rodica Tănăsescu, a subliniat că obezitatea la copii nu este o drăgălăşenie, ci un pericol şi a insistat pe alăptarea naturală la sân a acestora timp de şase luni. De asemenea, medicul a reamintit și faptul că "există o importantă relaţie între alimentaţia copilului şi patologia adultului".

Ideile dr. Tănăsescu au fost întărite și de Adrian Pană, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii.
Promovăm cu tărie alăptarea la sân, ca soluţie pentru dezvoltarea luminoasă a copilului, element esenţial al dezvoltării sănătăţii copilului şi viitorului adult.

În ultimii ani, în România asistăm la o scădere a fenomenului de mortalitate infantilă şi maternă, dar suntem departe de locul unde ar trebui să fim. Trebuie schimbată sănătatea mamei şi a copilului, inclusiv prin măsuri de educaţie. Subiectul trebuie abordat cu cât mai mulţi parteneri la masă - moaşă, asistent social, echipa care trăieşte în comunitate.

La rândul său, prof. dr. Dumitru Matei, de la Institutul de Ocrotire a Mamei şi Copilului, a afirmat că o serie de boli cronice, care apar şi la copil, precum hipertensiunea arterială (40%), obezitatea şi supraponderabilitatea (20% la copii) sau osteoporoza, evoluează de multe ori silenţios.
Stilul de viaţă reprezintă un factor patogen pentru bolile cronice, așa cum este și factorul genetic. Insistăm pe importanţa sănătăţii nutritice, prin diminuarea aportului de proteine, a dulciurilor şi a sării şi creşterea preponderenţei consumului de mâncare gătită în casă şi de legume şi fructe, precum şi a practicării sportului.

Preşedintele Societăţii Române de Pediatrie, prof. dr. Marin Burlea, a spus că perioada celor 1.000 de zile - perioada de sarcină, de la naştere la şase luni, de la şase luni un an, şi perioada de până la doi ani - este, potrivit studiilor mondiale, deosebit de importantă pentru sănătatea copilului. Acesta a atras atenţia că au început să apară forme de diabet tip 2 chiar din timpul copilăriei, ceea ce este îngrijorător, o alimentaţie incorectă în primele două luni poate genera disfuncţii, tulburări insurmontabile în dezvoltarea cognitivă a copilului.

Preşedintele Comisiei pentru sănătate şi familie a Camerei Deputaţilor, Rodica Nassar, a anunţat că după ce în anul 2011 a fost contactată de reprezentanţii UNICEF, care au propus o serie de dezbateri privind alăptarea la sân, a urmat o iniţiativă legislativă care reglementează marketingul substituenţilor de lapte matern, care în următoarele săptămâni va intra în dezbaterea comisiei.

Vasile Cepoi, consilier pe probleme de Sănătate în Cabinetul Primului-Ministru, a menţionat că a propus în urmă cu câţiva ani înfiinţarea unui Consiliul Naţional pe probleme de sănătate, dar că, din păcate, nutriţia, care e responsabilă de starea de sănătate a populaţiei, nu a intrat încă pe agenda publică.

Prof. dr. Codrin Scutaru, secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, a susţinut că împreună cu Ministerul Sănătăţii trebuie gândită o abordare comună în privinţa nutriţiei copilului în primele 1.000 de zile, ca domeniu al protecţiei acestuia.

Şi preşedintele Colegiului Farmaciştilor, Dumitru Lupuleasa, a pledat pentru importanţa alăptării copilului cu lapte matern, dar şi pentru hidratarea dintr-o sursă de apă controlată şi evitarea excesului de proteine, nutrienţilor interzişi (fructe de pădure, miere, margarină, carne de porc, vânat, produse fast food) în cadrul diversificării.

În Europa, bolile cardiovasculare sunt situate pe primul loc la mortalitate iar în România acestea sunt responsabile de 59% din numărul total de decese, mai mult decât toate formele de cancer, cauză a 19% din totalul deceselor înregistrate în România.