ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Prin agresiunea împotriva Ucrainei, în doar câteava luni, Rusia a reușit să convingă cetăţenii şi liderii ucraineni că aderarea la NATO este singura cale spre securitate. Se pare însă că Alianţa Nord-Atlantică e prea precaută pentru a o integra, în contextul ameninţărilor lansate de Moscova, susține, într-un comentariu,  publicația Time.Ceea ce Vadim Greceaninov a încercat timp de zece ani, Moscova a reușit î


n câteva luni. Ca preşedinte al Consiliului Atlantic al Ucrainei, o organizaţie de lobby din Kiev, el a avut ca misiune convingerea liderilor, cetăţenilor şi ofiţerilor militari ai ţării că aderarea la NATO este singura cale spre securitatea Ucrainei. Fără succes, scrie ziarul Time., amintind că, un sondaj din 2009 arăta că majoritatea ucrainenilor (51 la sută) se opuneau aderării la NATO şi numai 28 la sută ar fi vrut să facă parte din Alianță.

Lucrurile stau complet invers astăzi. Cel mai recent sondaj naţional arăta în iulie că cei mai mulţi ucraineni (44 la sută) susţin aderarea la NATO. Noul Guvern ucrainean a adoptat de asemenea această idee, propunând săptămâna trecută o lege care să permită aderarea la NATO. Însă Greceaninov, un general maior în rezervă al armatei sovietice, nu este mai optimist în această privinţă decât era acum cinci ani, în special după deciziile adoptate joi de liderii Alianţei, la summitul de la Newport. "Încă se supun cerinţelor Moscovei", a afirmat el despre membrii Alianţei.

Cerinţele despre care vorbește au fost foarte explicite. În ziua în care Rusia a anexat peninsula ucraineană Crimeea, preşedintele Vladimir Putin a avertizat NATO să nu "se instaleze prea comod (...) pe teritoriul istoric" al Rusiei. La rândul său, ministrul de Externe Serghei Lavrov a declarat joi că orice încercare de a include Ucraina în NATO ar duce la deraierea discuţiilor de pace între Kiev şi rebelii separatişti proruşi, pe care Moscova îi susţine şi îi înarmează din aprilie.

În aceste condiţii, cea mai concretă măsură anunţată de NATO în replică la agresiunea rusă în Ucraina a fost crearea unei forţe de reacţie rapidă, de câteva mii de militari, care ar putea fi mobilizată lângă graniţele Rusiei în două zile. Noua forţă este menită să calmeze membrii NATO din estul Europei - Polonia şi statele baltice - care ar fi vrut însă baze militare permanente în apropiere de teritoriul rus. Aliaţii lor din Vest, în special Germania, au respins însă aceste cereri pe motiv că ar fi încălcat un pact încheiat cu Rusia în 1997