ascultă articolul

În ce priveşte Ucraina, poziţia României este că există un risc major de federalizare. Revin pe o declaraţie de acum două saptămâni: România consideră că e nevoie de negocieri între Kiev şi minoritatea rusă din estul şi sudul Ucrainei.

Aţi văzut că această soluţie a fost aplicată şi, urmare a discuţiilor între guvern şi reprezentanţii populaţiei de etnie rusă din Harkov, referendumul nu a mai avut loc. Kievul trebuie să continue discuţiile şi în Donetsk, şi în Lugansk, unde au avut loc voturile nerecunoscute de comunitatea internaţională.

România propune ca, în situaţia în care se vor organiza negocieri internaţionale privind Ucraina şi modul de stabilizare a ţării, separatiştii să nu fie parte a negocierilor. Negocierea între Kiev şi propriii ei cetăţeni trebuie să se desfăşoare intern, iar minoritatea rusă nu e reprezentativă pentru Ucraina şi nu trebuie să participe la negocieri internaţionale.

Priviţi Transnistria: separatiştii au fost incluşi în formatul de negociere şi sunt utiilizati sau din proprie iniţiativă de 20 de ani blochează procesul.

"Cerem drepturi pentru minoritatea română"

Pentru România, în eventualitatea în care, aşa cum s-a reuşit la Harkov, guvernul central va stabili o linie care să vizeze păstrarea dreptului de utilizare a limbii, cultura, presa, în cazul în care în negocierile cu minoritatea rusă se vor face astfel de aranjamente, absolut democratice, cerem categoric că de aceleaşi drepturi să se bucure şi minoritatea română din Ucraina.

În opinia României, obiectivul Federaţia Ruse are două priorităţi: unul este federalizarea Ucrainei, proces care a şi început prin recunoaşterea referendumurilor din Lugansk şi Donetsk, iar cel de-al doilea e împiedicarea alegerilor prezidenţiale din 25 mai.

Este clar că Rusia doreşte destabilizarea Ucrainei, pentru a o pune sub control, integral sau parţial. Ce considerăm că e esenţial pentru guvernului de la Kiev: să ia toate măsurile şi să facă toate eforturile, pe cât posibil fără vărsare de sânge, astfel încât alegerile să se desfăşoare în deplină siguranţă şi corectitudine pe tot teritoriul.

Care pot fi efectele dacă acest lucru nu se întâmplă: preşedintele ales nu va fi legitim pentru toţi cetăţenii, iar înscăunarea unui preşedinte la alegerea căruia nu au participat două regiuni aproape are semnificaţia pierderii teritoriale a celor două regiuni.

E imperios necesar că alegerile să se desfăşoare corect şi în deplină siguranţă pe tot teritoriul Ucrainei. Nu e punctul nostru de vedere că dacă nu s-ar organiza alegeri în Donetsck şi Lugansk ar trebui să considerăm regiunile independente, dar cu siguranţa propaganda rusă va profita.

România nu recunoaşte anexarea Crimeei

România nu recunoaşte anexarea Crimeei şi referendumurile din Lugansk şi Donetsk. Sunt împotriva constituţiei Ucrainei. Ucrainei trebuie să i se facă ofertă clară, prin semnarea acordului de asociere şi de liber schimb, atât de repede cât se poate şi să i se dea o perspectivă europeană.

Simpla intrare în vigoare a acordului de asociere şi liber schimb nu înseamnă o perspectivă europeană apropiată. E doar un proces tehnic, nu şi unul politic. Nu credem că Rusia intenţionează să invadeze Ucraina.

Rusia a început să-şi atingă şi cel de-al doilea obiectiv: federalizarea şi dezmembrarea ţării.
Cerem ca preşedintele Putin să-şi respecte cuvântul. Toate informaţiile arată că nu a spus adevărul când a informat opinia publică mondială că a ordonat retragerea trupelor de la graniţa cu Ucraina.

Menţinerea acestor trupe la frontiera de est - 40.000 de militari, cu tehnică modernă, şi 25.000 în Crimeea - a fost un formidabil elemente de presiune asupra Kievului şi un suport extrem de puternic care a încurajat separatiştii să organizeze referendumurile.

"Putin a minţit"

Puţin are obligaţia să-şi respecte cuvântul. Am afirmat că nu cred că preşedintele Rusiei nu-şi respectă cuvântul. Iată că am avut prea multă încredere. Al doilea element care pune sub semnul întrebării corectitudinea lui Putin e legat de mesajul să nu se organizeze referendumuri pentru independenţă.

Ieri, ministrul de externe Lavrov a salutat rezultate referendumului, ceea ce îl pune pe preşedintele Putin într-o situaţie dificilă, de a se constata că una spune şi alta face. În ce priveşte Ucraina, soluţia corectă în opinia noastră e că această ţară să-şi reobţină din nou garanţii pentru integritatea sa teritorială şi independentă.

Cum, sub ameninţarea armatei ruse, e greu să consideri că o ţară atât de importantă e împinsă într-o zonă în care nu mai e stăpână pe întregul său teritoriu. E un rapt teritorial pe care România îl condamnă.

"Am ştiu că vor fi provocări la R. Moldova"

Şi eu, şi toţi factorii de decizie, am ştiu că în perioada 1-9, dar şi în continuare, vor exista provocări ale Rusiei în Moldova. Repet, am ştiut. Punctul nostru de vedere e că trebuie accelerat procesul de semnare a acordului de asociere şi liber schimb, dacă e posibil tehnic pe 27 mai, dacă nu în iunie.

Insistăm pentru 27 mai, pentru că este un consiliu extraordinar. Pe 27 iunie are loc consiliul ordinar de vară. Ar fi extrem de important să se semneze în mai, pentru a se da timp Moldovei, României, poate Poloniei să ratifice aceste acorduri înainte de vacanţa de vară.

Ar fi un semnal extrem de puternic legat de angajamentul unor state faţă de Moldova.
Trebuiesc utilizaţi bani europeni pentru proiectele de interconectare pe liniile electrice şi finalizarea gazoductului şi extinderea sa până la Chişinău.

În ceea ce priveşte Moldova, scenariul cel mai rău ar fi o destabilizare a regiunii Odesa şi veţi constata că regiunea încinge ca un brâu Transnistria şi după aceea să se poată ajunge cu influenţa Rusiei, astfel încât teritoriul controlat de Rusia să ajungă până la braţul Chilia. E vechea frontieră a României cu URSS şi credem că este unul dintre obiective.

În prezent, în Odesa se încearcă o regrupare a rusofonilor pentru a fi gata să acţioneze. Să sperăm că structurile statului pot ţine regiunea în echilibru, să nu se ajungă la o destabilizare care are riscul de a antrena şi Transnistria.

Moldova e supusă unor riscuri consistente de securitate, atât prin provocări legate de Transnistria, dar nici Găgăuzia nu e extrem de liniştită, nici zona din est, locuită de minoritatea bulgară. Trebuie mult calm, atenţie, să nu se răspundă provocărilor.

Nu estimăm că Rusia va trimite trupe în regiune, cu excepţia celor care se află deja în Transnistria. În analiza noastră, în afară de prezenţa Rusiei, constând în trupele de menţinere a păcii, armata transnistreană are 5.000 de militari bine instruiţi, bine echipaţi.

Moldova are nevoie să avanseze cât mai rapid şi trebuie să se gândească foarte bine care e valoarea articolului din constituţie, care stabileşte că e un stat neutru, atâta timp cât are trupe de ocupaţie pe teritoriu.

România îşi asumă în continuare calitatea de avocat onest al Moldovei pe drumul spre UE.
Am să încerc să deschid o portiţă, fără să fie una conflictuală, legată de survol. Ca participant la ultimul Consiliu European, vă pot spune că nu s-a discutat această problemă şi România va acţiona în deplin acord cu regulile ce vor fi stabilite la nivelul UE.