ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Președintele Traian Băsescu a anticipat că zona Mării Negre nu va fi zguduită de un război, în ciuda tensiunilor crescânde din Crimeea, ori a faptului că Ucraina a declanșat mobilizarea parțială a persoanelor capabile să lupte. De asemenea, șeful de la Cotroceni a susținut că numărul militarilor ruși din peninsula Crimeea nu depășește cifra de 25.000. Declarațiile au fost făcute pentru cotidianul Adevărul.
Nu va fi război, nici în regiunea Mării Negre, zic eu că nici în Ucraina, şi cu atât mai puţin în Crimeea. Riscurile militare, România trebuie să le aprecieze pornind de la ce ştie, nu de la ce este în presă. În presă poţi să umfli realitatea foarte tare. Din punct de vedere militar, nu se schimbă nimic în Crimeea. Federaţia Rusă va menţine acolo toată flota de la Marea Neagră. Numărul de militari va fi tot 25.000, câţi au fost şi până acum şi activităţile militare vor fi aceleaşi. În niciun caz românii nu trebuie să se teamă de o agresiune. Dacă am fi fost în pericol iminent, aş fi spus şi cu totul altul ar fi fost nivelul de alertă al Armatei, deci nu avem riscuri directe de securitate. Putem dezvolta discuţia pe riscurile regionale, care într-adevăr sunt în creştere.

În opinia publică, ideea este că aşa a fost acordul, să fie 25.000 de militari şi acum au venit dintr-odată încă 10.000. Realitatea e următoarea: dincolo de acord, e acordul pentru armamentele convenţionale în Europa, care au limitat la 25.000 de militari prezenţa rusă în Crimeea. E o negociere nu doar la nivel bilateral, iar acordul dintre cele două ţări urmează convenţia la nivelul tuturor statelor UE şi SUA. Numărul de militari va rămâne acelaşi. Aş vrea să mai limpezim un lucru: Federaţia Rusă a introdus circa 10.000 de militari, dar nu sunt peste 25.000. Oficialii de la Kiev au dat nişte cifre orientative. A fost evident că Fed. Rusă a introdus alţi circa 10.000 de militari şi respectă acordul bilateral, dar şi tratatul de necreştere a forţelor militare convenţionale.

Contra dezarmării nucleare a Ucrainei au fost trei mari puteri. Ucraina nu a avut niciun act de agresiune la adresa Fed. Ruse. Prin referendum, populaţia majoritar rusă a votat pentru revenirea Crimeii în structura Fed. Ruse, iar asta e o nerespectare a cuvântului Fed. Ruse. La Budapesta, contra securităţii nucleare a Fed. Ruse, Ucraina a crezut în cuvântul celor trei mari puteri. Două şi-au respectat cuvântul, dar nu şi Fed. Rusă. Aici intră şi reticenţele noastre istorice în această relaţie, dar pentru mine ce s-a întâmplat în Crimeea e o proiecţie pentru un scenariu în Rep. Moldova. Acest lucru nu îl putem privi la rece, Rep. Moldova este un al doilea stat românesc şi nu ne va conveni.

De asemenea, Traian Băsescu a criticat ”abodarea politică de la Chișinău”. Potrivit președintelui României, responsabilii de la Chișinău încă nu și-au asumat ”sincer” orientarea pro-europeană.
România nu va interveni militar în niciun caz, să tăiem varianta că România invadează Rep. Moldova. Rep. Moldova şi-a asumat un statut de neutralitate şi implică responsabilitatea politicienilor de acolo. Adesea am depistat o plăcere a politicienilor moldoveni să bârfească mai degrabă România decât Fed. Rusă. După mine, abordarea politică la Chişinău e riscantă, de a menaja continuu sensibilităţile Fed. Ruse şi a nu spune drept în faţă la Moscova ce vrea, ce doreşte, cum vrea să evolueze în direcţia Vest, dacă este o dorinţă sinceră a politicienilor. În Rep. Moldova avem o majoritate proeuropeană la limită şi avem o opoziţie care în sondaje depăşeşte 42% şi care e pentru integrarea în Uniunea Eurasiatică, deci nu e un parcurs garantat către UE.

Tătarii din Crimeea au fost trimişi în Siberia, pe când cei din R. Moldova au fost menajaţi şi au fost trimişi în Siberia români. Schimbul de populaţie a fost o practică în timpul URSS, de aceea şi sentimentele sunt destul de puternice şi în Moldova. Eu am considerat că am obligaţia să spun public că e o soluţie politică la drumul spre UE, o soluţie garantată pe care liderii politici de la Chişinău o pot asuma sau nu, dar România nu va face nimic în sens militar. Este foarte greu de crezut că un astfel de referendum ar trece în R. Moldova.

Traian Băsescu a afirmat că nu va mai discuta problema unirii României cu Republica Moldova, din cauză că nu are suportul majorității, dar și-a exprimat regretul că ”poporul român nu are dreptul să îşi facă cunoscute aspiraţiile”.
Am început să dăm semnale împărţite. A fost un semnal neplăcut conferinţa pe care Leancă a făcut-o cu Ponta la Bucureşti şi punerea sub semnul întrebării a numărului de burse pe care le acordăm moldovenilor nu mi-a plăcut deloc. Leancă poate să aibă orice părere, România are obligaţia să interconecteze cât poate de repede şi, pe banii ei, are obligaţia să mărească numărul de burse acordat tinerilor din R. Moldova. Părinţii lor au fost educaţi în URSS: antiromâni, iar tinerii care vin şi studiază în România se întorc altfel acasă. Acordarea cetăţeniei, de asemenea, trebuie accelerată, pentru că ruşii şi-au făcut o doctrină din a-şi apăra minoritarii sau suporterii. Politica pe care am avut-o până acum îi ajută să redescopere România.

Nu cred că este normal ca în proiectele naţionale să avem puncte de vedere diferite. Eu nu voi mai insista pe ideea proiectului naţional al unirii, nu are suport în clasa politică, dar nici nu îi voi ierta vreodată pe cei care-şi asumă slugărnicia faţă de Moscova. Eu sunt un om care nu este antirus, nicidecum, şi aş vrea o relaţie foarte bună cu Fed. Rusă, dar relaţiile bune pot fi doar cât timp interesele ambelor părţi sunt respectate. Mă uitam la ideologul Kremlinului, care ne propunea unirea României cu R. Moldova în Uniunea Eurasiatică.

Românii nu au avut niciodată ochii oblici.Astfel de scenarii, tolerate, aspiraţii pe care nu ai curaj să le mărturiseşti, nu ne fac bine. De ce poporul român nu are dreptul să îşi facă cunoscute aspiraţiile? Moldova are o problemă teritorială - cu Transnistria. Niciodată, după experienţa Cipru, UE nu va mai primi o ţară cu probleme de teritoriu. Asta a făcut ca şi accesul Georgiei către NATO să fie pus la frigider ca proiect, va face ca şi Ucraina să aibă probleme, asta face ca şi Moldova să nu fi primit o perspectivă europeană. Sunt realităţi de care trebuie să ţinem cont.