ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Președintele Traian Băsescu a apreciat activitatea de până acum a Armatei Române, ”în raport cu resursele” avute la dispoziție, dar și-ar dori ca aceasta să-și îmbunătățească și mai mult ”capacitatea de reacție”, în condițiile creșterii tensiunilor din zona Mării Negre. Declarațiile au fost făcute după bilanţul Ministerului Apărării.
În opinia mea, şi acest lucru l-am spus şi în bilanţ, dacă până acum prioritatea majoră a Armatei române a fost îndeplinirea misiunilor în afara teritoriului naţional, din acest moment, acest obiectiv trebuie însoţit de unul nou, acela de ridicare continuă a capacităţii de reacţie a Armatei Române.

Nu că România ar fi atacată de cineva, dar, când în estul şi nordul frontierelor noastre se petrec evenimente care au dus la pierderi teritoriale pentru un stat vecin, în favoarea Federaţiei Ruse, acest lucru nu poate lăsa nici conducerea politică a ţării şi nici Armata în afara unor reacţii.

Asta însemană alocarea unor resurse suplimentare, odată cu rectificarea bugetară şi o bună planificare, pentru anul 2015, în aşa fel încât, prin creşterea eficienţei financiare, Armata să îşi crească, consistent, capacitatea de reacţie.

Pentru mine, Armata se încadrează într-un calificativ dintre 'bine' şi 'foarte bine', este undeva între cele două calificative, cu o apropiere mai mare către 'foarte bine', în raport cu resursele pe care Armata le-a avut. Dacă i-am fi dat mai multă resursă, cu certitudine calificativul ar fi fost 'foarte bine?'. Apelul meu cu ocazia bilanţului a fost ca resursa, atât cât este, să fie utilizată pe priorităţile majore de creştere a capacităţii de reacţie a Armatei Române.

De asemenea, Traian Băsescu a vorbit mai pe larg despre ultimele acțiuni militare ale Moscovei.
Nu putem spune că mai putem privi la incidentele din 2008, când Federaţia Rusă a ocupa Abhazia şi Osetia de Sud, ca incidente izoltate. Este clar că a fost Georgia în 2008, a fost Ucraina în 2014 şi orice om politic, ca şi orice strateg militar, trebuie să îşi pună întrebarea ce şi cine urmează. Că o fi Transnistria, că o fi Transnistria şi Republica Moldova, că urmează regiunea de sud a Ucrainei, de la Crimeea către Odessa şi gurile Dunării până la Braţul Chilia, sunt întrebări pe care oricine poate să şi le pună în lipsa unor declaraţii şi atitudini ferme ale Federaţiei Ruse.

Nu putem să nu observăm alte programe de modernizare a capacităţii de luptă a Armatei, modernizări care s-au făcuit deja la fregate sau să nu observăm că s-au făcut deja plăţi pentru avionul multirol, care va spori capacitatea de apărare a spaţiului aerian al României.