ascultă articolul

Preşedintele Traian Băsescu a declarat vineri, la Berlin, unde se află într-o vizită oficială, că România nu a renunțat la ideea de a intra în zona euro în următorii cinci ani, la două săptămâni după ce aprecia,  în cadrul întâlnirii anuale cu misiunile diplomatice acreditate la Bucureşti, că România a făcut "progrese semnificative" pentru acest lucru, în ultimii ani. Șeful statului a mai spus că România va notifica în mod oficial intenţia de a participa la mecanismul unic de supraveghere bancară şi a început la 9 ianuarie în calitate de negociator discuţiile în format interguvernamental privind stabilirea fondului unic de rezoluţie.

Obiectivul nostru este să intrăm în zona euro în 2018 sau 2019. Cu certitudine criteriile de la Maastricht vor fi îndeplinite anul acesta. Ce realizăm însă? Realizăm faptul că economia de stat care încă nu a fost privatizată, şi aceasta reprezintă aproape 45% din economia românească, nu este la un nivel de competitivitate suficient şi atunci vom declanşa, au şi fost declanşate operaţiuni de privatizare a marilor companii de stat din energie, din transporturi.

Apropo, am fi foarte interesaţi dacă, spre exemplu, Deutsche Bank ar privi către licitaţia care se organizează pentru privatizarea celei mai mari companii de transport feroviar din România, CRF Marfă. Vom privatiza marile companii de stat, pentru că ni se pare că aici este cheia creşterii competitivităţii sectorului de stat. De aceea, ne propunem ca obiectiv 2018-2019, chiar dacă în 2014 vom îndeplini cele cinci criterii de la Maastricht.

La mijlocul lunii noiembrie, Victor Ponta evoca anul 2020 ca dată posibilă pentru intrarea României în zona euro.

Pentru intrarea în zona euro, statele trebuie să îndeplinească 4 condiții de convergență:

1. Realizarea unui grad ridicat de stabilitate a preturilor; inflatia (evaluata pe baza evolutiei preturilor bunurilor de consum) atinsa într-un stat membru, într-o perioada de un an înaintea examinarii situatiei sale, sa nu depaseasca cu mai mult de 1,5% pe aceea a celor trei tari membre care vor avea cele mai bune rezultate în materie de stabilitate a preturilor;


2. Caracterul suportabil al situatiei finantelor publice; respectarea acestui criteriu este apreciata pornind de la doua valori de referinta; deficitul public prevazut sau efectiv nu trebuie sa fie mai mare de 3% din PIB al respectivei tari si datoria publica sa nu fie mai mare de 60% din acelasi indicator;


3. Respectarea marjelor normale de fluctuatie prevazute prin mecanismul ratelor de schimb al SME cel putin timp de doi ani, fara devalorizarea monedei în raport cu aceea a unui alt stat membru;


4. Caracterul durabil al convergentei atinse de catre respectiva tara membra în conditiile participarii sale la mecanismul cursurilor de schimb ale SME, reflectate prin nivelurile ratei dobânzii pe termen lung; în practica, o tara este considerata ca îndeplineste acest criteriu atunci când în anul precedent examinarii situatiei sale, rata nominala a dobânzii pe termen lung nu depaseste cu mai mult de 2% media ratelor dobânzii din cele trei tari membre cu cele mai bune rezultate în materie de stabilitate a preturilor.

Traian Băsescu a afirmat, așa cum a făcut-o în repetate rânduri în ultimii ani, că "economia de stat din România trebuie privatizată" și a evocat posibilitatea ca cea mai importantă companie feroviară europeană, Deutsche Bahn, să participe la licitația pentru CFR Marfă.

Economia de stat care n-a fost încă privatizată, şi asta reprezintă circa 45% din economia românească, nu este încă la un nivel de competitivitate suficient. Şi atunci au fost declanşate operaţiuni de privatizare a marilor companii de stat din energie, din transport (...) Vom privatiza marile companii de stat pentru că ni se pare că aici este cheia creşterii competitivităţii sectorului de stat.

(...)

Apropo, am fi foarte interesaţi dacă, spre exemplu, Deutsche Bahn ar privi către licitaţia care se organizează pentru privatizarea celei mai mari companii de transport feroviar din România, companie care se numeşte CFR Marfă.

După ce prima licitație a CFR Marfă a eșuat, în urma scandalului în care este implicat omul de afaceri Gruia Stoica, Guvernul lucrează la o nouă strategie de privatizare a acestei companii, care va trebui aprobată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării.

Nu în ultimul rând, Traian Băsescu nu a ratat ocazia de a se plânge din nou de calitatea clasei politice, reamintindu-le germanilor de seismele politice din ultimii 2 ani, legate mai ales de sistemul judiciar.

Au fost majorităţi parlamentare care au încercat să nesocotească faptul că România a îndeplinit de mult criteriile de la Copenhaga, care vizează statul de drept. Au fost încercări de nerespectare a statului de drept în vara anului 2012, ca de altfel şi în luna decembrie 2013. Ce este semnificativ din acest punct de vedere, şi este relevat şi în raportul de monitorizare al Comisiei Europene: semnificativ este că instituţiile statului au oprit încercările de a nesocoti statul de drept, fie că discutăm de decizii ale Curţii Constituţionale, decizii ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau acţiuni ale Parchetului General.

Încă avem probleme în selectarea oamenilor politici care ajung în Parlament. Partidele încă nu au responsabilitatea selecţiei celor mai buni oameni pe care îi au la dispoziţie. Convingerea mea este că lecţiile ultimilor doi ani pentru actuala majoritate parlamentară vor duce la o revoluţionare a modului de selectare a oamenilor politici.