După aderarea la Uniunea Europeană, industria laptelui din România a încasat două lovituri puternice. Prima a însemnat închiderea în 2014 a 80 de fabrici de prelucrare din cele 130 care fuseseră autorizate tranzitoriu pentru că nu reușiseră să se încadreze în standardele UE, iar a doua a venit în 2015, odată cu eliminarea cotelor de lapte. Imediat după această măsură piața a fost invadată de importuri. Numai în anul 2015, acestea au crescut cu peste 10 %, pentru ca până la  finalul lui 2016 să crească cu 30 %. 

Șanse de îndreptare a situației nici nu se întrevăd prea curând, în condițiile în care piața lactatelor este dominată de companii străine. "Aceste multinaționale susțin că laptele adus de afară este mai ieftin, dar nu este adevărat. Prețul de achiziție pentru laptele autohton este acum 0,8 și 1,2 lei/litru, raportat la un procent de referinta de grasime de 3,7%. În acelasi timp prețul la raft pentru aceeași cantitate cu un continut de 1,5% grasime este, în medie, 4,5 lei/litru. Trebuie spus că dintr-un litru de lapte brut, care are peste 3% grăsime, se obțin, pe lângă un litru de lapte cu 1,5% grăsime, unt, smântână și alte produse. Retailerii fac prețul la raft. Taxele impuse prin contracte conduc la prețuri mult mai mari la raft decât la poarta fabricii. Reprezentanții lor aranjează prețurile în așa fel încât cele ale produselor lactate românești să fie uneori chiar mai mari decât al celor venite din import. Ei protejează în acest fel producția țărilor din care provin în detrimentul celor fabricate în România și a consumatorilor români”, susține Dragoș Frumosu, președintele Federației Sindicatelor din Industria Alimentară (FSIA) – Sindalimenta, pentru www.jurnalul.ro.

Un scandal relevant în acest sens izbucnise în urmă cu trei ani, când presa din Marea Britanie relata că supermarketurile Lidl și Kaufland, deținute de Schwarz Group, controlat de una dintre cele mai bugate familii din Germania, au beneficiat în zece ani de fonduri de aproape 900 milioane de dolari de la o divizie a Băncii Mondiale și BERD, pentru extinderea în Europa Centrală și de Est. În mod cinic, mandatul acestor instituții finanțate cu bani publici este de susținere a dezvoltării în țările în care investesc. Banca Mondială are și rolul specific de reducere a sărăciei.

Din cele șapte milioane de vaci pe care le avea înainte de 1989, România mai are două milioane. Acum, în țară, se procesează aproximativ 1,2 million de litri de lapte în fabricile autorizate, ele având voie să facă și comerț intracomunitar, iar două milioane de tone se procesează de către producătorii înregistrați conform Ordinului 111/2008, care nu au voie să comercializeze intracomunitar și nici să-și ducă marfa în supermarketurile de la noi. Cașcavalul de Danemarca, telemeaua de Polonia, untul de Germania și laptele de Ungaria, la prețuri de raft mai mici decât cele românești, au devenit banale. Numai anul trecut, valoarea importurilor de lapte și produse lactate s-a ridicat la 314 milioane de euro.