ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Biroul de presă al Patriarhiei Române a anunțat miercuri că sărbătorirea va săvârși Sfânta Liturghie în Catedrala Patriarhală, cu ocazia Unirii Principatelor Române, în 24 ianuarie, în cadrul căreia vor fi pomeniţi domnitorul Alexandru Ioan Cuza, Mitropoliţii Nifon al Ţării Româneşti şi Sofronie Miclescu al Moldovei, precum şi ceilalţi făuritori ai Unirii Principatelor Române. Biserica Ortodoxă Română amintește că acest "moment istoric a avut loc într-o clădire a Bisericii situată pe Dealul Patriarhiei, locul fostei Camere a Deputaţilor, azi Palatul Patriarhiei".
După Sfânta Liturghie, de la ora 10:30, va fi oficiat un Te Deum ca mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru împlinirea acestui act măreţ din istoria poporului român la înfăptuirea căruia Biserica Ortodoxă Română a avut o contribuţie semnificativă.

În continuare, de la ora 11:00, va avea loc depunerea de coroane la monumentul domnitorului Alexandru Ioan Cuza de pe Dealul Patriarhiei, iar de la ora 11:30, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul“ din Palatul Patriarhiei, va avea loc sesiunea de comunicări ştiinţifice „155 de ani de la Unirea Principatelor Române“ organizată de Patriarhia Română şi Academia Română.

Patriarhia Română recomandă ierarhilor şi preoţilor din eparhiile ortodoxe româneşti din ţară şi străinătate să oficieze slujbe de pomenire a tuturor celor care au contribuit la Unirea Principatelor Române în anul 1859 şi de mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru realizarea acestei uniri care a constituit baza noului stat român modern: România.

În Moldova a fost ales în unanimitate, la 5/17 ianuarie 1859, liderul unionist Alexandru Ioan Cuza, reprezentantul „Partidei Naționale” . Adunarea electivă a Țării Românești era însă dominată de conservatori, care dețineau 46 din cele 72 mandate. În această situație, liberalii radicali au inițiat, prin intermediul tribunilor, o vie agitație în rândul populației Capitalei și al țăranilor din împrejurimi. O mulțime de peste 30 000 oameni s-a aflat în preajma Adunării.

Unul dintre tribuni, I.G. Valentineanu, nota că poporul era gata „să năvălească în Cameră și să o silească a proclama ales pe alesul Moldovei”. Într-o ședință secretă a Adunării, deputatul Vasile Boerescu a propus la 24 ianuarie 1859 alegerea lui Alexandru I. Cuza, aceasta fiind acceptată în unanimitate. Astfel s-a făcut primul pas către definitivarea Unirii Principatelor Române.

Actul istoric de la 24 ianuarie 1859 reprezenta primul pas pe calea înfăptuirii statului național român unitar. Impusă sub o puternică presiune populară, cu deosebire la București, alegerea ca domn al Țării Românești a lui Alexandru loan Cuza avea să-și găsească o confirmare deplină la marea manifestare prilejuită de sosirea alesului națiunii în capitala munteană.