Foarte multe femei încă suferă din cauza mutilării organelor genitale. Între 100 și 140 de milioane de femei și adolescente trăiesc astfel, în lume, arată cifrele Organizației Mondiale de Sănătate, care definește acest act ca fiind „orice procedură care implică extirparea totală sau parțială a organelor genitale feminine sau orice alt tip de rană produsă acestora, din motive non-medicale”. În decembrie 2012, Națiunile Unite au hotărât să înceapă o luptă pentru eliminarea acestui fenomen din întreaga lume.

Raportul procentual și țările în care se practică astăzi mutilarea OGF

graficOrganizația Mondială de Sănătate precizează că acest procedeu, care se utilizează,cu precădere, în Africa și în Orientul Mijlociu, „reflectă o inegalitate între sexe foarte adânc înrădăcinată și constituie obiectul unei forme extreme de discriminare împotriva femeilor”. Mai mult decât atât, „este aplicat, de regulă, minorelor și devine, astfel, și o formă de violare a drepturilor copiilor. Procedeul încalcă drepturile omului la sănătate, securitate și integritate fizică, dreptul de cruțare de la tortură și cruzime, tratamente degradante sau inumane. Deasemenea, încalcă dreptul la viață, atunci când procedura rezultă cu moartea.”

Există 8 țări în care aproape toate fetele tinere sunt tăiate. În Somalia, procentul este de 98 %, în Guinea 96%, în Dijbouti 93 % iar în Egipt, în ciuda imaginii parțial civilizate, 91 %. În Eritrea și Mali procentul este de 89 % și 88% atât în Sierra Leone, cât și în Sudan.

În unele țări, precum în Egipt, majoritatea operațiilor sunt făcute de către profesioniști din cadrul medical, ceea ce reduce riscul infecțiilor, durerii și sângerării, dar totodată procedura este făcută să pară acceptabilă.

Unele țări au început să reducă din numărul operațiilor, iar în Africa, 8000 de comunități au abandonat această practică tradițională, la intervenția oragnizațiilor care s-au implicat activ, informând liderii acestora și sugerând ritualuri alternative.
În unele țări, mutilarea organelor genitale este un act de marcare a trecerii fetei la maturitate, arătând că este gata să se mărite. Totodată, procedeul este motivat de anumite credințe ale localnicilor, în legătură cu virginitatea și castitatea.
„Mutilarea organelor genitale se consideră că reduce libidoul femeii și astfel este ajutată să opună rezistență actelor sexuale interzise”, adaugă reprezentanții Organizației Mondiale de Sănătate.

Pe lângă durerea fizică și suferința pe care le implică, la momentul actual, această procedură, consecințele pe termen lung pot implica, uneori, infertilitate. Infecțiile vezicii și tractului urinar, cât și chisturile sunt destul de frecvente, în aceste cazuri. Deasemenea, există un risc crescut de apariție a complicațiilor din timpul nașterii, ce poate duce, în cazuri extreme, la moartea bebelușului. Atunci când mutilarea implică coaserea sau îngustarea deschizăturii vaginale, o nouă intervenție este necesară pentru ca femeia să poată lua parte în actul sexual, după care să poată da naștere.