ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Actorul Geo Costiniu a murit luni seară, a declarat actriţa Dorina Lazăr, directoarea Teatrului Odeon, care a spus că a primit vestea de la soţia artistului.
"Aseară am primit de la soţia lui vestea că s-a prăpădit. A fost un om minunat şi un actor foarte bun, un om vesel şi drăguţ şi plin de gentileţe. Ştiu că era bolnav de mai multă vreme, dar a continuat să joace până şi-a încheiat stagiunea, după care, în timpul vacanţei, am primit un telefon de la familie că nu se simte bine şi că este internat', a precizat doamna Dorina Lazăr, pentru Agerpres.

Geo Costiniu s-a născut la 23 aprilie 1950, în Bucureşti. Absolvent al Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică (IATC) în 1973, îşi construieşte cariera actoricească fie pe scena Teatrului Giuleşti/Odeon (din 1974), fie în cinematograf sau televiziune, unde se impune, prin jocul său în registrul tragi-comic, ca o figură aparte în galeria actorilor de film de la noi. Între 1973-1974 a fost actor al Teatrului Naţional din Iaşi, unde a jucat în spectacolele "Poveste de iarnă", de William Shakespeare şi în "Istoria hieroglifică", adaptare de Cătălina Buzoianu.

Debutul în televiziune a fost la vârsta de opt ani, când a fost cooptat de un regizor în urma unei serbări şcolare. Câţiva ani mai târziu, la 14-15 ani, juca la Casa Studenţilor, unde evolua pe lângă studenţii la Teatru. În anul III de facultate a fost distribuit într-un spectacol care se juca la Cassandra cu studenţii de anul IV, "Şeful sectorului suflete", avându-l ca profesor pe Octavian Cotescu.

Debutul pe o scenă profesionistă l-a avut pe scena Teatrului Bulandra, când era student în anul IV, într-o piesă regizată de Liviu Ciulei. De-a lungul carierei sale a avut peste 400 de reprezentaţii.

Din filmografie amintim: Paraşutiştii (1972), Septembrie (1977), Ora zero (1979), Un oaspete la cină (1986), De ce are vulpea coadă? (1988), Întâmplări cu Alexandra (1989), Patul conjugal (1992), Neînvinsă-i dragostea (1993).

La Teatrul Odeon a jucat în numeroase piese precum Carlo contra Carlo, Iarna când au murit cangurii, Omul care a văzut moartea, Zodia Gemenilor, Bărbierul din Sevilla, Patima roşie, Cartofi prăjiţi cu orice, Marchizul de Sade.
http://youtu.be/Z51hIpE5jh0