„2020 a fost anul care ne-a lipit de ecrane”¹, constata jurnalista Lauren Libbert. Iar anul 2021 nu ne-a adus vreo eliberare. Ne facem mii de griji ca nu cumva să luăm virusul COVID, dar pierdem din vedere că alte virusuri periculoase circulă nestingherite. Virusuri mediatice. Adicții de ecrane. Oare tot acest timp suplimentar pe care-l petrecem în fața ecranelor nu vine cu un cost asupra sănătății noastre? Vom afla mai multe în cele ce urmează. (A.D.)

În primele luni ale anului 2020, primul lucru pe care l-au făcut mulți părinți a fost să renunțe la regulile legate de timpul pe care copiii aveau voie să-l petreacă în fața ecranelor. Nu fiindcă am fi devenit dintr-odată părinți leneși. Adevăratul motiv este că mulți dintre noi ne-am văzut nevoiți să lucrăm în fața computerului pentru serviciu, în timp ce copiii, la rândul lor, erau siliți să învețe tot în fața unui ecran. Activitățile sportive, mersul în parc și orice alte practici recreative au fost anulate. De teama virusului ‒ despre care nu se știau prea multe atunci, nici măcar modul în care se răspândește ‒, ezitam să ne lăsăm copiii să se joace cu colegii lor sau chiar să-i întâlnească. De aceea, arată jurnalista Meghan Walbert, „pentru copiii noștri, tabletele și telefoanele inteligente au devenit singura punte de legătură cu prietenii lor – una dintre puținele modalități de conectare cu lumea exterioară pe care pandemia nu ne-a luat-o. I-am lăsat să se logheze pe Internet și, înainte să ne dăm seama, timpul suplimentar petrecut în fața ecranelor a devenit prea mult timp în fața ecranelor, formându-se obiceiuri rele”.²

„Devenim obsedați să așteptăm like-uri”

Dr. Ben Carter, de la Institutul de Psihiatrie, Psihologie și Neuroștiințe al Colegiului Regal din Londra, vorbește despre impactul asupra sănătății adus de utilizarea necontrolată a ecranelor (smartphone, laptop, tabletă etc.):

„Când te uiți la televizor, poți pur și simplu să pleci din cameră. Însă în cazul e-mail-urilor sau al aplicației WhatsApp, întotdeauna așteptăm să primim un răspuns. Creatorii acestor aplicații sunt inteligenți. Ei vor ca oamenii să primească notificări și să interacționeze cu interlocutorii lor. Aceasta înseamnă că devenim obsedați să căutăm și să așteptăm like-uri și răspunsuri, ceea ce ne poate spori îngrijorarea sau ne poate duce la neputința de a adormi, fapt ce aduce după sine anxietate și depresie”.³

Psihoterapeuta Nell Mead, de la o clinică din Londra, a fost martoră directă a efectului pe care l-a avut timpul în exces petrecut în fața ecranelor la pacienții săi care ieșeau din lockdown. „Am constatat anul acesta o creștere clară nu doar a numărului persoanelor care se plâng de dureri cervicale, de spate și de brațe, ci și a gravității acestor simptome. Este efectul cumulativ al statului nemișcat pe perioade mai lungi de timp. Puține postúri în fața ecranelor sunt sănătoase, însă înainte de COVID contracaram poziția noastră statică din fața ecranului cu alte activități.

Corpul nostru nu a fost făcut să stea tot timpul într-un singur loc. Dacă ne petrecem prea puțin timp în mișcare, nu ne vom dezvolta corespunzător abilitățile motorii. Nu vom învăța să ne folosim mușchii principali care ne mențin postura dreaptă și echilibrul, fiindcă avem un scaun sau o canapea pe care ne așezăm. Nu ne vom dezvolta mușchii oculari, care ne ajută să schimbăm focalizarea între obiectele de la distanțe diferite, fiindcă ecranele noastre sunt întotdeauna la aceeași distanță față de ochii noștri. Chiar și numai două ore de stat nemișcat ne pot reduce înălțimea cu un centimetru, din cauza deshidratării discurilor coloanei vertebrale. Nu este sănătos”⁴, conchide Mead.

„Produsele Facebook sunt dăunătoare copiilor”

Dependența pe care o pot instala rețelele de socializare a fost recunoscută recent chiar de către foști angajați ai acestora. Astfel, în octombrie 2021, Frances Haugen, fostă angajată la Facebook, deținătoarea unui masterat la Harvard, a declarat că „produsele Facebook sunt dăunătoare pentru copii” și că algoritmii Facebook„dezbină, propagând ura, iar managerii companiei sunt conștienți de aceste practici”.

„Am ajuns la concluzia că produseleFacebook sunt dăunătoare pentru copii, alimentează dezbinarea și dăunează democrației. Conducerea companiei știe cum să facă mai sigure Instagram și Facebook, dar nu va face schimbările necesare, deoarece pune profiturile astronomice înaintea oamenilor”, a afirmat Haugen în cadrul unei întruniri a subcomisiei S.U.A. pentru protecția consumatorului, siguranța produselor și securitatea datelor. „Documentele pe care le-am furnizat Congresului demonstrează că Facebook a indus în mod repetat publicul în eroare în legătură cu ceea ce propriile cercetări ale companiei au dezvăluit în privința siguranței copiilor, eficacității sistemelor sale de inteligență artificială și rolului acestora în răspândirea mesajelor extreme, care dezbină. Spun aceste lucruri deoarece cred că orice ființă umană merită demnitatea adevărului”, a adăugat ea⁵.

La întrunire au participat, de asemenea, mai mulți parlamentari, aparținând atât partidului democrat, cât și celui republican, care și-au unit vocile într-o critică împotriva Facebook-ului. Ei l-au acuzat pe Mark Zuckerberg, directorul companiei, că urmărește doar să obțină profituri cât mai mari. Președintele subcomisiei, senatorul democrat Richard Blumenthal, a subliniat că Facebook cunoaște foarte bine faptul că rețeaua de socializare produce o dependență similară cu țigările. „Tehnologia trece acum printr-un moment al adevărului, așa cum s-a întâmplat cu tutunul”, a adăugat el, solicitând o audiere a lui Zuckerberg în comisie, iar compania sa să fie cercetată de Comisia pentru bursă și valori mobiliare și Comisia Federală pentru Comerț. „Copiii noștri sunt victimele. Adolescenții din ziua de azi care se uită în oglindă simt îndoieli și nesiguranță. Mark Zuckerberg trebuie să se uite și el în oglindă”, a mai declarat Blumenthal.

Marsha Blackburn, reprezentantă a partidului republican, a afirmat în fața aceleiași comisii căFacebook cunoaște că un număr mare de copii cu vârsta sub 13 ani folosesc rețeaua, însă nu ia absolut nici o măsură. „Este clar că Facebook prioritizează profitul în detrimentul bunăstării copiilor și a tuturor utilizatorilor”, afirmă senatoarea⁶.

Modalitățile prin care rețelele de socializare și Internetul, în general, pot corupe sufletele nevinovate ale copiilor sunt multiple. Iar unele dintre acestea sunt de-a dreptul înspăimântătoare. Vom vorbi despre două dintre ele în numerele viitoare: pornografia și suicidul. Suflete distruse, vieți pierdute. Dar există și speranță.

(va urma)

Conf. univ. dr. Andrei Drăgulinescu

Studiu publicat în serial în paginile revistei Familia Ortodoxă și transmis de partenerii noștri și pentru cititorii online ai ActiveNews

Partea I: O pandemie mult mai ucigătoare decât oricare alta: Smartphone, TikTok, Instagram - dependență, pornografie, suicid (I)

1. The Telegraph, 31 august 2021

2^ Meghan Moravcik Walbert, How to Detox Kids From Their Screens, 16 iunie 2021, https://lifehacker.com/how-to-detox-kids-from-their-screens-1847103017.

3 Dr. Ben Carter, citat în: Lauren Libbert, art. cit.