Azi se împlinesc 33 de ani de la cea mai mare performanță realizată vreodată de fotbalul românesc, câștigarea Cupei Campionilor Europeni de către Steaua, în finala de pe 7 Mai 1986, cu FC Barcelona, 2-0 după lovituri de departajare (Lăcătuș și Balint). La finalul celor 90 de minute, scorul a fost egal, 0-0.

În acel meci, portarul Helmuth Duckadam a apărat patru lovituri de la 11 metri.


Echipele de atunci:

Steaua: Duckadam – Iovan, Belodedici, Bumbescu, Bărbulescu – Majearu, Boloni, Bălan, Balint – Lăcătuș, Pițurcă. Pe parcurs au mai intrat Anghel Iordănescu în locul lui Bălan și Marin Radu în locul lui Pițurcă.
Antrenor: Emeric Ienei

Barcelona: Urruticoechea – Gerardo, Migueli, Alexanko, Julio Alberto – Marcos, Schuster, Victor Munoz, Pedraza – Archibald, Carrasco. Pe parcurs au mai intrat: Moratalla în locul lui Schuster și Pichi Alonso în locul lui Archibald. Antrenor: Terry Venables.

Partida s-a disputat pe arena „Ramon Sanchez Pizjuan” din Sevilla și a fost arbitrată de o brigadă din Franța, ce l-a avut la centru pe Michel Voutrot.

Până în finală, Steaua a trecut de următoarele echipe: Vejle BK, campioana Danemarcei, în turul 1, după 1-1 în deplasare (Barnett '61 / Radu II '88) și 4-1 pe Ghencea (Pițurcă '8, Balint '34, '51, Stoica '74).

În turul al doilea, roș-albaștrii au eliminat campioana Ungariei, Honved Budapesta, formată din majoritatea jucătorilor de la echipa națională, după 0-1 în deplasare (Detari '34), și 4-1 la București (Pițurcă '1, Lăcătuș '35, Bărbulescu '46, Majearu '52-penalty).

În ”sferturi”, elevii lui Emerich Jenei și Anghel Iordănescu au pierdut prima manșă contra lui Anderlecht, scor 0-1 (Scifo '77), dar s-au impus entuziasmant pe Ghencea cu scorul de 3-0 (Pițurcă '4, '75, Balint '23). De remarcat că naționala Belgiei, care va ocupa locul al patrulea la Campionatul Mondial din Mexic, de peste câteva luni, se baza în mare măsură pe jucătorii acestei formații, care trecuseră de Bayern Munchen în runda anterioară