În doar trei zile, hackerii Fancy Bear au publicat o listă cu 29 de sportivi care au folosit substanțe interzise în ultimii ani.

13 dintre ei au câștigat medalii la Rio de Janeiro, iar 10 sunt campioni olimpici la competiția recent încheiată. Pe listă apar Serena Williams, Simone Biles sau Chris Froome, superstaruri ale sportului mondial. Lista substanțelor interzise consumate de ei cuprinde de la hidrocortizon până la amfetamine.

„Dacă te tratezi cu un puf de cortizon dimineața și unul seara când te vei întoarce acasă vei vedea cât de ușor urci scările, fără niciun antrenament”, spune „sursa #2” pentru Prosport, persoană care a vrut să-și păstreze anonimatul .

„Toate medicamentele despre care se vorbește au rolul de mări viteza de reacție și de a spori atenția și sentimentul de siguranță. În plus, nu simți oboseala, e ca și cum ai bea șase cafele una după alta. Transmiterea arcului reflex e foarte rapidă și aceste substanțe dețin capacitatea de a te ține într-o stare de alertă totală și ești vigilent ca un lup”, completează „sursa #1.

Pe 13 august 2016, la Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro, înotătoarea daneză Blume Pernille intra în bazinul olimpic și termina proba de 50 de metri în 24,07 secunde, cu o fracțiune de secundă sub recordul olimpic. Pe 14 august, Pernille a fost testată de oficialii Agenției Mondiale Anti-Doping (WADA), iar proba ei de urină conținea Terbutalină, o substanță care se încadrează pe lista interzisă de WADA, la capitolul „S.3 – Beta 2 agoniști”.

Fișa testului este confidențială și a fost înregistrată în baza de date a agenției mondiale pe 19 august. Nimeni din exterior nu a avut acces la rezultat și acesta ar fi rămas secret dacă hackerii nu ar fi publicat fișa înotătoarei daneze.  Documentele arată că Pernille folosea de patru ani substanța interzisă Terbutalină, pe baza unor certificate de autorizare pentru uz terapeutic (TUE), aprobate de Federația Internațională de Natație (FINA). 

Autorizația de dopaj este dată de românul Cornel Mărculescu, directorul executiv al Federației internaționale, și are termen de valabilitate până pe 10 februarie 2016! Pe 23 aprilie 2016, la o lună și două săptămâni după expirarea scuturii anterioare, doctorul Andrew Pipe elibera o nouă rețetă, pentru alți patru ani, conform căreia daneza care avea să câștige în august titlul olimpic putea să inhaleze Terbutalină, cu precizarea că frecvența era redusă la doar „patru ori pe zi”.

Curios, acum 11 zile, Andrew Pipe și-a dat demisia din funcția de șef al Comisiei de revizuire a controalelor doping din cadrul Federației Internaționale de Natație. El și-a manifestat nemulțumirea față de modul în care FINA a tratat cazul înotătorilor ruși.

Joi, după ce numele danezei a apărut pe site-ul hackerilor de la Fancy Bear, Pia Holmen Christensen, directorul Federației Daneze de Natație, a reacționat extrem de nervos:

„În primul rând, Pernille nu a făcut nimic greșit. E foarte important de scos asta în evidență. Ea este victima. Am citit că există o suspiciune de dopaj. Ce rahat! Dacă ai astm, nu e nici problemă să dezvălui asta prietenilor și familiei, dar eu personal nu aș vrea ca asta să apară în ziare, să fie știut de oricine din Danemarca”.

Ce spun medicii: Astm provocat prin efort

ProSport a discutat joi cu trei doctori sportivi. Unul dintre ei este Pompiliu Popescu, fostul medic al echipei naționale de fotbal a României. Ceilalți doi au împreună zeci de ani de activitate în sporturi practicate de vedetele aflate pe lista hackerilor de la Fancy Bear, motiv pentru care nu au dorit să le fie dezvăluită identitatea. Ei sunt „sursa #1” și „sursa #2”.

La aflarea datelor din rețeta înotătoarei daneze Blume Pernille, „sursa #2” a izbucnit: „Incredibil! Tratamentul acesta face ca randamentul schimbului de gaze la nivelul alveolei pulmonare să crească exponențial. Practic, sportiva aceasta inspiră o cantitate de trei ori mai mare de oxigen decât o persoană normală și expiră o cantitate de cinci ori mai mare de dioxid de carbon. Are un avantaj incredibil”.

„Sursa #1” vorbește despre o practică foarte gravă: „Astmul se induce prin efort maximal. Antrenorii îi epuizează pe sportivi până când nu mai au aer. Cele mai frecvente afecțiuni la sportivi sunt cele de tiroidă și astmul bronșic. Dacă există o boală, un accident sau o operație, orice ar impune un tratament, pentru a te repara mai repede trebuie doar să completeze un formular. Formularul e axat pe temele: pentru ce se administrează substanța și care este cantitatea. Aici se face diferența când sportivul abuzează de o substanță sau când este o situație rară.

Circuitul funcționează așa: medicul de urgență anunță medicul de la lotul respectiv, iar medicul completează un formular pe care îl trimite la WADA. Este o acoperire legală, iar mecanismul ăsta funcționează de 30 de ani. Ceea ce fac americanii este doping legal. Diferența dintre ei și restul lumii este că americanii s-au trezit mult mai devreme și alții abia acum au descoperit asta”.

Pe scurt, „sursa #1” vorbește despre un sistem de îmbolnăvire, reală sau imaginară, a sportivilor cu scopul de a le îmbunătăți performanțele cu ajutorul medicamentelor dopante, prescrise legal.

Blume Pernille nu este singurul înotător prezent pe lista sportivilor dați în vileag de hackerii de la Fancy Bear. Germanca Franziska Hentke, deținătoarea recordului național la 200 de metri fluture, a participat la Rio, însă nu a trecut de semifinale. Compatrioții săi, dublul campion mondial Christian Reichert – consumator de Salbutamol între iunie 2009 și iunie 2010 – și Christian vom Lehn (Formoterol inhalat între martie 2010 și martie 2014) o însoțesc pe lista înotătorilor astmatici care au consumat substanțe interzise pe termen lung.

 „Nu se dau scurtiri terapeutice pe intervale mari de timp. Pur și simplu nu se dau. Cei care au astm primesc scutiri pe perioade scurte, nu-i dai una de continuitate”, spune Pompiliu Popescu.

Scutirile pentru Reichert și Vom Lehn sunt autorizate de același român, Cornel Mărculescu. Și nu sunt singurele documente în care apare numele directorului sportiv român de la Federația Internațională de Natație.

„E o formă birocratică. Eu semnam autorizațiile din partea administrației, dar aprobările sunt date efectiv de membrii boardului de control doping. Există acolo o Comisie TUE. Acolo sunt specialiștii, oameni de știință. E un proces normal. Cine are o boală și are un certificat medical se duce la acest board unde doctorii decid dacă dau sau nu scutirea. Nu toți sportivii primesc scutirea. La natație, în 2016 s-au dat 26 de scutiri și s-au refuzat două sau trei”, susține Cornel Mărculescu.

Pe lista dezvăluită de hackeri figurează și patru înotători americani care au câștigat împreună patru medalii la Rio de Janeiro: două de aur și două de argint. Toți au consumat substanțe interzise cu acordul formal al lui Cornel Mărculescu.

Primii doi sunt Mcquin Baron (21 de ani), polo masculin și Sam Dorman (25 de ani), medalia de argint la sărituri în apă, iar ceilalți doi sunt proaspăt campioni olimpici: Kathleen Baker, o înotătoare de doar 19 ani, tânăra din Statele Unite care are nu mai puțin de patru autorizații pentru un cocktail de substanțe interzise - Prednison, Metilprednison, infuzii intravenoase Remicade, Budesonid și Dextran- și  John „Jack” Conger, americanul de 22 de ani, medaliat cu aur la Rio.

Alți campioni olimpici dați în vileag de hackeri susțin că se tratează de ADHD: baschetbalista campioană olimpică Brittney Griner, care face între octombrie 2015 și septembrie 2019 un tratament cu lisdexamfetamină, și multipla camoioană olimpică, Simone Biles, care a recunoscut miercuri că a luat Metilfenidat în scop terapeutic pe durata Jocurilor Olimpice pentru a se trata de ADHD.

„Sursa #1” explică: „ADHD este o problemă des întâlnită la toți copiii din SUA. E un fenomen social, toți părinții își duc copiii la medic din cauza acestei tulburări. Întâlnindu-se această boală de mici, ei sunt perfect acoperiți atunci când vine vorba de prezentarea la medic cu ADHD”.

Potrivit unor cercetări recente, ADHD nu este o boală. Neurologi din Europa și din Statele Unite consideră că tulburarea de atenție nu necesită tratament medicamentos, ci măsuri cu caracter educațional, eventual și asistența unui psiholog.