ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Vara aceasta se va desfășura în Brazilia evenimentul sportiv cel mai așteptat al anului. Este vorba, ați ghicit, de ediția cu numărul XXXI a Jocurilor Olimpice moderne. Potrivit organizatorilor, iar cifrele nu sunt încă definitive, sunt așteptați la competiția care se va desfășura peste Ocean aproximativ 11.000 sportivi, care vor concura în 28 sporturi. Bineînțeles, la fel ca și Campionatul Mondial de Fotbal, totul este business și politică, dar și mârșăvie și hoție ca-n codru.
 
Kirk boxează la două categorii

Tocmai am publicat, zilele trecute, un material despre cât de greu este, câteodată, sa te încadrezi în categorie. Dar, să participi la box, la două categorii de greutate diferite, în cadrul aceleași Olimpiade, este de domeniul science-fiction. Și totuși, acest lucru s-a întâmplat aievea. Unde? Bineînțeles, în țara tuturor posibilităților. Adică, în Statele Unite ale Americii.

Și cocoș, și pană

La Olimpiada de la Saint-Louis, din 1904, americanul Oliver Kirk, un sportiv în vârstă de 20 de ani a câștigat aurul olimpic la categoria cocoș. Performanța a fost obținută în urma unui singur meci, întrucât la acea categorie de greutate nu erau înscriși decât doi sportivi. În același timp, se petreceau lucruri similare la pană, unde iese campion olimpic Frank Haller, tot după disputarea unui singur meci.

Are loc "unificarea titlurilor"

La cererea publicului, organizatorii sunt de acord cu disputarea unui super meci, între învingătorul de la cocoș, Kirk și câștigătorul de la pana, Haller. Kirk își domină net adversarul deși, teoretic, venea de la o categorie de greutate inferioară și se încoronează dublu campion olimpic la box la două categorii diferite de greutate. În aceeasi zi.

Cât a durat cel mai lung protest?

La Olimpiade, de-a lungul timpului, au existat bătăi pe teren sau în afara lui, dar și contestații care s-au prelungit mai mult decât era cazul. De exemplu, la Tokyo, în 1964, "pana" spaniolă Valentin Loren a fost descalificat pentru țineri repetate în meciul disputat împotriva chinezului Hse. Enervat pe decizia arbitrului maghiar, Gyorgy Sermer pe numele său, Loren l-a făcut ko pe omul cu papillon la gât.

Rezultatul? Descalificare pe viață pentru iberic. La aceeași ediție, la "muscă", sudcoreeanul Choh Dong-kih a fost descalificat pentru atacuri cu capul înainte, în partida disputată contra rusului Sorokin. Disperat, sportivul din "țara dimineților liniștite", s-a așezat în centrul ringului, în poziție de yoga, implorând revenirea asupra deciziei.

Organizatorii l-au rugat să plece, până la urmă au stins luminile în sală și, într-un dramatic final l-au încuiat pe pugilist înăuntru. A doua zi, omul a fost găsit în centrul ringului, în aceeași poziție. Dormind, însă. Istoria a consemnat, în cazul său, doar 51 de minute de proteste, adică până în momentul stingerii luminilor.

Tot un coreean bate recordul

La Seul, în 1988, Byeon Jeong-Il îl domină clar pe bulgarul Khristov, dar repetatele penalizări cu care l-a gratificat arbitrul din ring l-a făcut să piardă la puncte. Antrenorul său, alți membri ai lotului, dar și compatrioți din tribune declanșează un scandal general în timp ce reprezentantul gazdelor râmâne liniștit în ring, alegând protestul mut. Asta a durat exact 67 de minute, record care stă și azi în picioare.