Recentele afirmații ale unui avocat privind câștigarea „mărcii Steaua” în instanțele internaționale au reaprins discuțiile pe întrebarea: „care este adevărata Steaua, deținătoarea Cupei Campionilor din 1986, FCSB sau CSA?”. Ministerul Apărării Naționale, prin CSA Steaua București, susține că este deținătorul acelui palmares glorios, în timp ce FCSB, societatea patronată de Gigi Becali, proclamă același lucru.

Disputa este, însă, fără obiect, pentru că în conformitate cu legislația românească, marca nu reprezintă palmaresul. S-o luăm pe rând.

În anul 2017, Ministerul Apărării Naționale a înființat o secție de fotbal la clubul pe care-l finanțează din bani publici, afirmând că este continuatorul secției de fotbal înființată în 1947. În acest sens, în materialele oficiale ale clubului, MAPN a inserat toate logo-urile sub care ar fi activat fotbalul militar din 1947 și până azi(FOTO).

 

 

 

Ceea ce surprinde însă este prezența penultimului logo, cel care sub care a fost reprezentată Asociația nepatrimonială „FC Steaua București” (AFC Steaua). Problema este că acest logo a fost înregistrat la OSIM doar de către AFC Steaua, la 15 ianuarie 1999, după cum ActiveNews demonstra aici. Reamintim că AFC Steaua era o asociație nepatrimonială - un ONG -, înființată prin hotărârea și aportul a 109 membri fondatori, în calitatea lor de persoane fizice, nu după funcție sau meserie.

Afirmația făcută ulterior de MAPN, inclusiv pe siteul oficial al CSA Steaua, cum că „în Consiliul de conducere al Asociației au fost numiți atât reprezentanți ai conducerii CSA Steaua București, cât și ai Ministerului Apărării Naționale” pentru „a se asigura nu doar continuitatea și folosirea cu responsabilitate a unui brand devenit notoriu” este o dezinformare. Și aceasta, pentru că ofițerii MAPN care au acceptat să fondeze acea asociație au făcut-o în nume propriu, respectându-se legea și nu în virtutea funcțiilor. Este un nonsens ca o organizație non-guvernamentală să fie condusă de reprezentanți ai Guvernului (conducerea Ministerului Apărării). Iar dacă MAPN sugerează că ar fi controlat instituțional o asociație privată, ar însemna că respectivul ONG reprezenta un paravan pentru Armată, ceea ce este, după cunoștința noastră, ilegal.

 

Prin acele persoane, MAPN își arogă azi paternitatea asupra logo-ului și activității AFC Steaua București și deci a palmaresului acelei organizații PRIVATE (FOTO). Acest lucru este contrazis atât de protocolul semnat de MAPN și AFC Steaua în 1998, dar și de un document al...ANAF, făcut public săptămânile trecute.

Mai precis, este vorba lista primilor 500 de debitori persoane juridice cuu obligații fiscale restante la bugetele de asigurari sociale înregistrate la 30 septembrie 2017 si neachitate. La poziția 48 găsim Asociația Fotbal Club Steaua București, CUI: 10813400.

 

Dacă MAPN ar fi preluat, așa cum susține, activitatea AFC Steaua (inclusiv cea sportivă), atunci ar fi trebuit să-și asume și pasivele, - inclusiv datoriile - societății respective, nu doar activele. La capitolul active intră și logo-ul pe care MAPN și l-a însușit acum, dar care a fost înregistrat la OSIM doar de către AFC Steaua (CUI: 10813400) și niciodată de o altă persoană juridică.

Evident, MAPN NU a preluat datoriile AFC Steaua, ne-existând niciun document cu valoare juridică în acest sens. Dacă ar fi fost invers atunci MAPN-ul, nu AFC-ul,  ar fi apărut pe siteul ANAF la datornici. Ce-a făcut, însă, a fost să-și însușească doar un activ al acelei societăți, speculând o hotărâre a instanței privind „marca Steaua” în general.

Chiar dacă hotărârea instanței a interzis altor entități să nu folosească „marca Steaua”, aceasta nu dădea automat dreptul MAPN să folosească un logo pe care nu l-a înregistrat nicicând. 

 

O societate comercială poate avea mai multe mărci înregistrate (registered trade-marks). Așa este cazul, de exemplu, societății care administrează clubul FC Bayern Munchen. Societatea respectivă are înregistrată, printre altele și marca „FCB”, pe care o folosește în produse oficiale și pe care o asimilează ca și denumire oficială, alternativă a clubului în activități comerciale și sportive (FOTO).

 

 

Ca dovadă în acest sens stă documentul „Termeni și condiții” de pe siteul oficial al magazinului clubului. La capitolul 7, aliniatul 1 se precizează clar: „Toate LOGO-urile, fotografiile și alte imagini folosite de pe acest site sau de pe catalogul online sunt protejate de legea mărcilor și a dreptului de autor. Folosirea fără consimțământul FCB....este interzisă și va fi urmărită în justiție conform legilor”.

 

Asemănarea cu FCSB este evidentă, dat fiind faptul că și gruparea patronată de Becali folosea alternativ numele Steaua și FCSB pe produse oficiale sau pe echipamentul de joc.

Dacă mâine FC Bayern Munchen ar pierde în instanță marca „FCB”(într-un ipotetic litigiu cu FC Barcelona), asta ar deposeda-o de palmaresul dobândit până acum? Exclus.

 

De-altfel, MAPN nici nu contestă în instanță dreptul de participare în Liga 1 al echipei FCSB, ceea ce ar fi fost cea mai simplă cale spre obținerea locului în Liga 1. Și asta din motive evidente: 

1) AFC Steaua a dus o activitate distinctă de cea a MAPN (o demonstrează ANAF), preluând de la aceasta ( prin protocolul din 1998) activitatea sportivă și financiară;

 

2) Pentru că în legislația românească nu există cuvântul „palmares” (cum este de exemplu, în Italia). Poate MAPN să înființeze o nouă echipă de fotbal? Sigur că da. Este acea echipă automat continuatoarea echipei - pe care a cedat-o, din punct de vedere legal, în 1998 unei asociații private -? Evident, NU.

Fără să comentăm decizia Curții Supreme în cazul mărcii Steaua, putem veni cu un exemplu identic din jurisprudența europeană în care instanța a judecat exact pe dos decât au făcut-o magistrații înaltei curți de la București. Este vorba de cazul Ferrari vs Autec AG (companie de jucării din Germania). Pentru a înțelege mai bine, vom spune că Ferrari joacă rolul CSA/MAPN, iar Autec AG cel al societății controlate de Gigi Becali, FCSB.

Ce s-a întâmplat? Ferrari a contestat în Germania folosirea numelui Testarossa de către compania de jucării, afirmând că deține drepturi exclusive asupra acestuia, dat fiind faptul că a născut acest nume în 1984, prin celebrul model Ferrari Testarossa.

 

Ca și FCSB, firma germană de jucării a argumentat faptul că Ferrari nu s-a mai folosit de acest brand - Testarossa la ei, FC Steaua București la noi, - de peste 20 de ani la ei/ din 1998 la noi. Ca și MAPN, Ferrari a afirmat că de fapt a folosit acest nume, chiar dacă nu direct, prin servicii auxiliare, de service. În cazul nostru, CSA a folosit acest nume pentru alte sporturi, deci indirect, ca și Ferrari.

Instanța din Germania a hotărât că Ferrari a folosit marca Testarossa în mod inadecvat în ultimii 5 ani și italienii au pierdut dreptul de folosință exclusivă a acesteia. Cu alte cuvinte, producătorul german de jucării poate folosi numele Ferrari Testarossa pentru mașinuțele de jucărie pe care le produce și comercializează, fără acordul companiei italiene și fără a fi nevoită să-i plătească o compensație.

 

Că situația ar trebui să stea la fel și-n România o dovedește tot documentul ANAF prezentat mai sus, unde la poziția 41 găsim la datornici societatea: Steaua electrica SA. Va cere MAPN compensație acelei societăți - dacă mai există - pentru folosirea fără drept a „numelui Steaua”?  Îi va solicita să-și schimbe denumirea? Va cere sancționarea la CNA a tuturor celor care îi rostesc numele? Evident...nu.

 

În concluzie: justiția din România mai are până ajunge la nivelul celei din Germania, iar între timp, se alimentează un conflict artificial, creat din rațiuni strict financiare, așa cum ActiveNews a demonstrat la vremea respectivă.