ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Fostul ministru de externe, Cristian Diaconescu, a declarat că România are nevoie de un cordon de securitate cu Occidentul, în contextul în care țara noastră rămâne este un punct de stabilitate în regiune. De asemenea, fostul ministru a atras atenția că reprezentanții noștri trebuie să discute cu partenerii României pe probleme de securitate și să prezinte planul său pentru păstrarea intereselor de securitate euro-atlantică în regiune.

Cristian Diaconescu a atras atenția că România are nevoie de un astfel de plan.

 

„Eu sper că la ora asta sunt niște curse de avion. Sper că deja sunt în avion reprezentanții noștri. Vă amintiți podul aerian făcut cu Berlinul? Cred că România va avea nevoiee de un pod aerian de securitate cu Occidentul. Nu aș vrea să dramatizez, văd că noi oricum le tratăm așa cu lejeritate. Situația este cât se poate de complicată. În acest moment, având acest cordon sanitar în jurul României, este de natură politico-diplomatică, nu neapărat militară, deși sunt unele zone în care s-ar putea ca dezvoltările să fie și militare. Ieri trebuie să știm exact dacă partenerii noștri, care în special sunt Marea Britanie și SUA dacă vorbim de securitate, înțeleg situația României și înțeleg că are un plan în acest moment la nivel regional de păstrare a intereselor de securitate euro-atlantice. Are un plan, nu?”, a spus fostul ministru.

Fostul ministru a atras atenția că autoritățile de la București trebuie să acționeze ponderat, proporțional cu dorința autorităților de la Chișinău și echilibrat față de Republica Moldova.

„România și Basarabia împărtășesc un spațiu identitar comun. Acest spațiu nu poate schimbat, modificat, alterat de diversele momente politice, în care fie noi fie cei din Republica Moldova se află. România nu se poate întoarce cu spatele fără niciun fel de consecințe în ceea ce privește Moldova, dacă acolo apar dezvoltări care nu coincid cu interesele noastre. Cooperarea trebuie să fie direct proporțională cu voința celor două părți, în speță cu cea a Republicii Moldova.

Nu este neapărat în interesul nostru să târâm Republica Moldova spre Uniunea Europeană dacă ea nu mai dorește acest lucru. Indiferent de semnalele negative care ar apărea de la Chișinău, autoritățile de la București trebuie să fie extrem de ponderate, proporționale și echilibrate.

Dacă este vorba de desfășurarea ca și până acum a relațiilor bilaterale, asta este speranța noastră, multe lucruri nu avem de comentat. Dar dacă apar schimbări, deci pe de o parte nu ne putem disocia total, sigur răspunsul trebuie să fie proporțional, indiferent de genul de atitudine pe care Chișinăul ar putea să o aibă la un moment dat, să nu uităm că sunt sute de mii de cetățeni în Republica Moldova care sunt cetățeni români, lucrurile evoluează, situația nu se oprește astăzi. Trebuie să fim cât de poate de atenți la ceea ce se întâmplă Republica Moldova. Trebuie să fim ponderați, proporțional și echilibrați, pentru că război informațional prin proxy s-ar putea să se dezvolte serios”, a adăugat Cristian Diaconescu.

Fostul ministru de externe crede că, cel puțin o perioadă, Igor Dodon va încerca să joace la două capete, respectiv și către Moscova și către Occident.

„Poate părea paradoxal, ca și în cazul SUA, ce va materializa Dodon. Premisele nu arată bine. A plecat de la două idei clare: federalizarea țării, statutul special pentru Transnistria, deziderat al Rusiei, și în al doilea rând -ruperea acordului de asociere cu UE. Nu cred că ele vor fi aplicate foarte curând. Dacă am discuta despre o țară reglată din punct de vedere constituțional în care fiecare instituție își respectă mandatul, probabil că președintele n-ar putea lua decizii atât de semnificative pentru Republica Moldova. În Moldova s-a concurat nu în baza unor proiecte, programe, s-a concurat cu interesele difuze, transmise dinspre Est, cu diverși intermediari, prin proxy, într-un mod ușor atipic. Cred că Dodon va încerca, cel puțin pentru o perioadă, să joace acea politică la două capete pe care țările din proximitatea NATO și UE au tot jucat-o. Unde a dus această politică? Să ne uităm la Ucraina”, a precizat Cristian Diaconescu.

Fostul ministru a atras atenția că reorientarea politică de la Chișinău ar putea avea consecințe în ceea ce privește dreptul la libera circulație.

„Cred că va face o mișcare bruscă împotriva Uniunii Europene în următoarele luni. Cred că se va poziționa drastic, categoric, împotriva României. Cred că va avea intenția de a încerca să beneficieze de apropierea de Rusia, apropierea de uniunea vamală, de sprijinul de care are nevoie Moldova pentru venirea iernii, acolo sunt probleme mai grave decât dilemele politice pe care ar putea să le aibă. FMI este cel mai apropiat furnizor de resurse. Reticențele Bruxelles-ului față de proximitatea estică, de capacitatea de a avea politică externă, de extindere la frontiere au primit un impus politic extrem de serios.

Nu numai că consideram Moldova un stat eșuat, prin această decizie, s-a propus reorientarea politică. Trebuie să ținem seama de opțiunea celor din Moldova și să ne diminuăm interesul. Dacă Guvernul de la Chișinău va avea intenția de a parcurge drumul european, situația ar putea fi echilibrată. Problema pe care vreau s-o semnalez este că între parcursul european și libera circulație a cetățenilor din Moldova este o relație aproape indisolubilă, așa că s-ar putea să apară consecințe în ce privește dreptul la libera circulație, așa cum a fost conturat acum doi ani”, a precizat Cristian Diaconescu.

Igor Dodon, candidatul socialiștilor și adept al politicilor Moscovei, este președintele ales al Republicii Moldova, potrivit rezultatelor parțiale. Aproximativ 52% dintre voturi au mers către el, în timp ce aproape 48% dintre moldoveni au votat cu Maia Sanda, candidata partidului proeuropean Acțiune și Solidaritate.

Votul stă însă în umbra unui uriaș scandal izbucnit la numeroase secții de votare din Europa, unde buletinele de vot n-au fost suficiente pentru toți cei care au dorit să-și exprime opțiunea.