Joi, 22 martie 2018, la Mănăstirea Putna a avut loc Ședința  extraordinară a Consiliului Local al Comunei Putna, județul Suceava,  pentru adoptarea unei Declarații de unire cu Basarabia, informează Mănăstirea Putna.

La ora 12, în Biserica voievodală a Mănăstirii Putna, s-a slujit Te Deum-ul de binecuvântare. Apoi, membrii Consiliului Local s-au închinat la Mormântul Sfântului Ștefan cel Mare.

În continuare, Ședința s-a desfășurat în Sala Tronului a Casei Domnești a mănăstirii.
După ce Alexandra Dan a cântat Imnul de stat, Primarul  comunei, domnul Gheorghe Coroamă, a propus ordinea de zi, care a fost aprobată, și a motivat importanța și necesitatea adoptării de către Consiliul Local a unei Declarații de unire. 

Au luat cuvântul domnul Mircea Aanei, fost director al Școlii gimnaziale din Comuna Putna, domnul Ciprian Crețan, actualul director al școlii, și părintele arhimandrit Melchisedec Velnic, Starețul Mănăstirii Putna.
Domnul Primar a citit textul propus al Declarației, care a fost aprobat în unanimitate, iar membrii consiliului Local și alți reprezentanți ai comunei au semnat-o, în trei exemplare. Un exemplar va rămâne la Primăria comunei, un exemplar la școala din localitate, iar al treilea exemplar la Mănăstirea Putna. Declarația va fi trimisă Prim-ministrului României, Președintelui Camerei Deputaților, Președintelui Senatului, Președintelui României. 

Iată declarația de Unire:

„Noi, membrii Consiliului Local al Comunei Putna, întrunit în Ședință extraordinară în Sala tronului din Casa Domnească a Mănăstirii Putna, astăzi, 22 martie 2018, în Anul Centenar, împreună cu alți reprezentanți ai obștii sătești,
Fii de peste veacuri ai Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, Părinte al neamului românesc, 
Adunați acolo unde a avut loc prima Serbare a românilor de pretutindeni, în 15 august 1871,
Având în vedere că în 1812 românii din stânga și din dreapta Prutului au fost despărțiți împotriva voinței lor, prin Tratatul dintre Imperiul Rus și Imperiul Turc, iar în 1940 și 1944 au fost din nou despărțiți împotriva voinței lor, în urma Pactului Ribbentrop-Molotov dintre Uniunea Sovietică și Germania nazistă, respectiv a instaurării comunismului în Europa de Est,
Deplin încredințați că suntem datori să continuăm efortul generațiilor de români care s-au jertfit pentru unitatea națională,
Conștienți că Patria mamă are o datorie morală față de fiii dintre Prut și Nistru, pe care nu a fost capabilă să îi ocrotească în trecut,
Rugându-ne Sfântului Voievod Ștefan cel Mare să insufle „duhul sfintei uniri în inimile noastre”, așa cum s-a rugat Regele Ferdinand Întregitorul când a venit pentru prima dată la Putna, în România Mare, 
HOTĂRÂM
de aici, de la mormântul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, altar al conștiinței naționale, să depunem toate eforturile pentru realizarea unirii Basarabiei cu Patria mamă 
ȘI CEREM FERM
tuturor românilor, Guvernului, Parlamentului și Președintelui României să facă tot ce este necesar pentru unirea Basarabiei cu Țara.
AȘA SĂ NE AJUTE DUMNEZEU!”
 

Cuvântul Arhimandritului Melchisedec Velnic, starețul Mănăstirii Putna a fost emoționant. Acesta a amintit de despărțirea samavolnică a fraților de pe cele două maluri ale Prutului, din 1812 și 1944.

„Stimate Domnule Primar, stimați Consilieri locali și reprezentanți ai Comunei noastre,

În primul rând, vă felicităm și ne bucurăm pentru gândul pe care l ați avut. Ați venit astăzi aici pentru a realiza ceva pentru neamul nostru românesc.

Avem cu toții un model de făptuire bună în istoria noastră. Acum 100 de ani, frații aceluiași neam, care erau despărțiți de sute de ani, și au încordat voința și puterile și s au unit. Acum sărbătorim Centenarul acelei Uniri și luăm exemplu de la românii de atunci.

Ei au primit gândul lui Dumnezeu cu poporul nostru și s au așezat întru el: „unde este unire acolo a poruncit Domnul binecuvântarea și viața până în veac”, spune Psalmul 132. 
Au simțit românii din 1918 că atunci trebuie să facă Unirea pe care o doreau de sute de ani, că nu mai este timp de pierdut, pentru că trăiau adânc durerea de a  fi despărțiți. Un milion de români și au jertfit viața în Primul Război Mondial. Idealul tuturor nu era altul decât Unirea. Simțeau că nu mai pot trăi ca neam cu rana dezbinării și au făcut totul ca să se vindece de această rană.

Dumneavoastră simțiți una dintre cele mai mari răni de astăzi ale poporului nostru și înțelegeți una dintre cele mai mari dorințe ale poporului: re Unirea Basarabiei cu Țara.

Rănile adânci și vechi nu se vindecă ușor. Dar această rană trebuie vindecată!
Toți românii știm că, până la 1812, Prutul nu i a despărțit pe frați.
Prutul nu îi despărțea pe români de români, ci trecea prin mijlocul Moldovei și era apa „cea mai sprintenă și cea mai sănătoasă” a ei, după cum spune Dimitrie Cantemir.
Această apă a devenit graniță în 1812, când Imperiul Turc a dat Imperiului Rus aproape jumătate din Moldova fără să țină cont că desparte pe frate de frate.

Nu s a ținut cont de voința fraților români nici atunci când Hitler și Stalin au încheiat, prin miniștrii lor de externe, Ribbentrop și Molotov, pactul în urma căruia Uniunea Sovietică a ocupat din nou Basarabia, în 1940.

Domniile Voastre cunoașteți toate acestea și vă doare rana, de aceea v ați hotărât să faceți ceva pentru a vindeca această rană!
Precum în 1918, astăzi avem posibilitatea să reparăm dictate făcute împotriva voinței poporului, dictate care au despărțit frate de frate. Avem posibilitatea și, mai mult, avem datoria de a face aceasta, față de înaintași și față de generațiile viitoare.

Unirea este datoria noastră față de înaintași.
În 2 iulie 2004, când s au împlinit 500 de ani de la trecerea la cele veșnice a Sfântului Ștefan cel Mare, un basarabean din Orhei a scris în Cartea de impresii a mănăstirii: „Astăzi, Ștefan ne a unit pe toți. Cine îi va urma exemplul?”
Dacă îl iubim pe Sfântul Ștefan și îl simțim ca pe un părinte al neamului nostru, să îi urmăm exemplul! Așa au făcut Părinții noștri din 1918.

După înfăptuirea Marii Uniri din 1918, Regele Ferdinand I și Familia Regală au făcut o vizită la locurile de memorie ale României întregite. În 16 mai 1920, au ajuns la Mănăstirea Putna. Iată cum se ruga atunci Regele în fața mormântului Sfântului Ștefan:
 „În numele tău și al marilor tale fapte am găsit izvorul nesecat al răbdării în timpul de umilință și al curajului în timp de restriște. Insuflă ne duhul sfintei uniri în inimile noastre, pentru ca să putem duce înainte greaua sarcină a Statului nostru întregit.”

Unirea este și datoria noastră față de urmași.
Dacă vom fi nepăsători și nevrednici ei, cum îi vom privi în ochi  pe copii și nepoți când ei ne vor întreba de ce nu le am lăsat un neam unit, deși am fi putut? Părinții au datoria să se îngrijească de binele copiilor; noi trebuie să facem ceea ce este de făcut. Este vremea faptei noastre!

Domnule Primar, Domniile Voastre,
Gestul Dumneavoastră, pe care sunteți pregătiți să îl faceți astăzi, aici, în casa marelui Voievod Ștefan, bucură pe tot sfântstrămoșii noștri, începând cu Alexandru cel Bun, cu Ștefan, cu marele mitropolit al Moldovei Teoctist I, care a cerut Voievodului Ștefan și tuturor fiilor neamului să se așeze în gândul și lucrare lui Dumnezeu. Îi bucură pe ceilalți mari luptători pentru Unire, pe Alexandru Ioan Cuza, prin care s-a făcut Unirea de bază, în 1859, pe marele Mihai Eminescu, inițiatorul Primei Serbări a Românilor de Pretutindeni, care a avut loc aici, la Putna, în 1871. Bucură pe Regele Ferdinand I Întregitorul, pe Regele Mihai I al României, cel care prin demnitate și credință statornică s-a dovedit a fi atașat pentru totdeauna valorilor noastre și Unirii românilor.

Gestul Dumneavoastră îl bucură pe Teoctist Patriarhul, cel care a rectitorit această casă în care ne aflăm. Și nu pot, în această zi, să îi trec cu vederea pe doi bucovineni care s-au grăbit și au plecat și, dacă nu plecau, erau aici, acum, cu noi: părintele protopop Ionel Maloș și scriitorul și jurnalistul Mircea Motrici.

De sus, toți aceștia sunt acum alături de noi și îi bucurăm. Gestul pe care îl faceți e binecuvântat și primit de ei. De la Altarul conștiinței naționale, din acest Ierusalim al neamului românesc, să fie binecuvântate gândul, cugetul și lucrarea dumneavoastră!

Întreaga obște monahală putneană, împreună cu mănăstirile de pe valea aceasta, Sihăstria Putnei și Daniil Sihastru, vă sunt alături și Vă sprijină pe Dumneavoastră, sprijină Țara pe drumul unității de credință, de limbă și de neam. Iubirea de Patrie, de limbă și de Biserică – acesta a fost și testamentul Hurmuzăcheștilor.
În 1992, Mănăstirea Putna a primit în dar din Basarabia un tablou intitulat „Vis neîmplinit”, realizat de pictorul Marin Pascu. Care este visul neîmplinit al basarabenilor, pus în acest tablou? Mama, România, înveșmântată în tricolor, îmbrățișează la piept o copilă, Basarabia. Generații au așteptat împlinirea acestui vis. Generația de astăzi poate să îl împlinească și trebuie să o facă.

Fie ca titlul acestui tablou să rămână adevărat doar la trecut, fie ca Unirea să fie un vis împlinit!
Să dăm jos acest Zid al Berlinului care a făcut din Prut ceea ce nu a fost niciodată: graniță între frați!
Prutul să fie din nou „apa cea mai sprintenă și cea mai sănătoasă” din mijlocul Moldovei!
Fie ca această zi să fie înscrisă pentru totdeauna în istoria noastră, iar frații să fie împreună, căci „ce este bun și ce este frumos, decât numai a locui frații împreună”, pentru că „unde este unire acolo a poruncit Domnul binecuvântarea și viața până în veac”!
Așa să ne ajute Bunul Dumnezeu!”


2% din impozitul pe salariu
Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și sprijinirea directă a siteului ActiveNews România, nu către stat. Companiile de publicitate și multinaționalele nu ne iubesc. Ajută-ne să luptăm în continuare pentru cele ce-ți sunt dragi: Familia, Credința și Țara.

Descarcă formularul și depune-l la agenția ANAF de care aparții până pe 31 iulie.