Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a fost rugat să-i mute pe găgăuzii din sudul Republicii Moldova în Crimeea. Este vorba despre o petiție înregistrată pe un site specializat în readresarea acestora către președintele Federației Ruse și consultații juridice pentru semnatari. 

Autorul petiției, un oarecare Gheorghi Karaivan, îi solicită lui Putin să permită strămutarea persoanelor de etnie găgăuză, cetățeni ai Republicii Moldova, în Crimeea, cu acordarea simplificată a cetățeniei Federației Ruse.

„Găgăuzii sunt un popor turcic, devotat Rusiei pe parcursul secolelor, iar acest devotament, care se transmite genetic, în contrapondere cu declarațiile rusofobe ale unor reprezentanți ai tătarilor din Crimeea, va deveni un element de consolidare a propășire a Federației Ruse”, își motivează autorul petiția. În context, acesta mai scrie că găgăuzii ar fi dispuși să ofere locuitorilor din Crimeea, care ar dori să se europenizeze, imobilele și pământurile lor din Moldova pro-europeană, în schimbul unor proprietăți similare ca valoare. De asemenea, el afirmă că în persoana găgăuzilor, Rusia va dobândi cetățeni loiali și devotați. 

Pe de altă parte, liderul tătarilor din Crimeea, Refat Ciubarov, i-a sfătuit pe găgăuzi să nu mai mizeze pe sprijinul Rusiei și să renunțe la discursul antiromânesc. El constată că România, spre deosebire de Rusia, respectă realmente dreptul minorităților și nu doar la modul declarativ. 

„Când a început agresiunea rusă în Crimeea am vorbit cu liderul găgăuz, fiindcă și la noi au venit rușii să-i susținem, oferindu-ne în schimb promisiunea unei vieți „foarte bune". Noi le-am răspuns rușilor, că pentru a fi bine și frumos nu trebuie să vină în forță. Încerc să le spun prietenilor găgăuzi că nu fac bine ce fac, dar ei susțin că „de frica românilor" s-au dat cu rușii, ca nu cumva România să ocupe R. Moldova și odată cu ea și Găgăuzia. Dar eu le spun: "mergeți și vedeți cum locuiesc tătarii din Crimeea și apoi mergeți să vedeți cum trăiesc tătarii din România". Glumind le spuneam că dacă tătarii din România ar fi trăit mai prost decât cei din Crimeea, i-am fi invitat la noi. Vreau să vă spun că atunci când un popor îndrăznește să se opună Rusiei, acesta devine vrăjmașul ei. Dar nici găgăuzilor nu le va fi mai bine pe termen lung”, declara Ciubarov într-un interviu publicat săptămâna trecută de România Liberă. 

Găgăuzii sunt un popor de origine turcică, însă de religie creștin-ortodoxă, originar din estul Bulgariei, de unde au fost colonizați în Bugeac, la începutul secolului XIX, după anexarea Basarabiei de către Imperiu Țarist. 

Puternic rusificată și îndoctrinată în perioada sovietică, nomenclatura comunistă de origine găgăuză s-a împotrivit vehement la sfârșitul anilor '80 – începutul anilor '90 ai secolului trecut mișcării de renaștere națională a românilor basarabeni și proclamării independenței Republicii Moldova. La fel ca și în Transnistria, în raioanele din sudul Republicii Moldova a fost proclamată în acea perioadă o republică separatistă găgăuză, dar ciocnirile armate au fost evitate. Pentru a asigura revenirea localităților populate compact de găgăuzi în câmpul legal, în 1994 în sudul Republicii Moldova a fost creată o unitate teritorial-administrativă găgăuză, cu o largă autonomie, în componența căreia au intrat trei raioane – Comrat, Ceadîr-Lunga și Vulcănești. 

Cu toate acestea, Moscova a reușit pe parcursul anilor să-și fortifice pozițiile în Găgăuzia, populația din autonomie manifestând o susținere quasi-unanimă a politicilor promovate de Rusia în regiune.