O slujbă de pomenire pentru făuritorii Unirii din 1918 a Basarabiei cu Patria-Mamă România a fost săvârșită sâmbătă, 5 octombrie, în Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae” a Mănăstirii Cernica, de lângă București, informează site-ul Ziarului Lumina. 

La rânduiala parastasului, săvârșit de PS Veniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, împreună cu PS Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, au participat Victor Alexeev, secretar de stat în cadrul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, reprezentanți ai Parlamentului Republicii Moldova și ai Parlamentului României, oficialități din cele două state. 

La această slujbă au fost pomeniți făuritorii unirii Basarabiei cu Regatul României din 1918, mai ales cei doi mitro­poliți ai Basarabiei, Gurie Grosu și Efrem Enăcescu, înmor­mântați în cimitirul Mănăstirii Cernica. Locul oficierii parastasului nu este unul întâmplător, la Cernica aflându-se mormintele mai multor militanți și făuritori ai Unirii Basarabiei, perso­nalități marcante ale redeșteptării naționale de acum un secol din jumătatea de est a Moldovei: Pantelimon Halippa, președintele Sfatului Țării de la Chișinău din 1918, și delegații în acest parlament, Ion Pelivan, Dimitrie Bogos, Vlad Bogos, Daniel Ciugureanu, Anatolie Moraru, Elefterie Sinicliu, Nicolae Suruceanu ș.a. 

În cuvântul rostit la finalul slujbei de pomenire, episcopul Veniamin al Basarabiei de Sud a evocat contribuția clericilor Bisericii Ortodoxe Române la înfăptuirea unității naționale: „Un loc aparte în memoria istorică a acestui moment îl au ierarhii noștri basarabeni, și cu­noaș­tem rolul pe care l-au avut Mitropolitul Gurie Grosu și sfântul ierarh Dionisie Erhan care, împreună cu alți clerici din Basarabia, au contribuit la redeșteptarea națio­nală, la crearea evenimentului din 1918”, a amintit ierarhul Mitropoliei Basarabiei, subordonate canonic Bisericii Ortodoxe Române. 

La rândul său, PS Timotei Prahoveanul a subliniat că Biserica se roagă în mod constant pentru făuritorii Marii Uniri, artizanii unirii Basarabiei cu Patria-Mamă fiind pomeniți în mod special la 27 Martie, data înfăptuirii primeia dintre cele 3 uniri românești succesive de la 1918. 

„Aceasta nu este o slujbă singulară, Biserica noastră îi pomenește mereu în luna martie pe cei care au făcut posibilă unirea Basarabiei cu România, atât la cimitirul Mănăstirii Cernica, unde se află mormintele unor fruntași ai mișcării de unire, dar și în alte locuri. După unirea cu regatul României, Basarabia a trecut printr-o perioadă prosperă din punct de vedere bisericesc, cultural, administrativ, dar acest lucru avea să fie întrerupt în mod brutal în 1940, și au venit ani de încercare și întristare”, a declarat Episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, citat de Ziarul Lumina. 

Ierarhul i-a amintit și pe monahii și preoții basarabeni care, după 1940, anul anexării Basarabiei și nordului Bucovinei de către U.R.S.S, s-au refugiat dincoace de Prut și au slujit în diferite ascultări și responsabilități bisericești. 

„Au fost pomeniți astăzi în primul rând câțiva mari ierarhi care au îndrumat credincioșii atunci, mitropoliții Gurie Grosu, Tit Simedrea, Efrem Enăcescu și sfântul ierarh Dionisie Erhan, care a fost un mare român și un artizan al acestei Uniri, recent canonizat de Biserica Ortodoxă Română, urmând ca la hramul Catedralei Patriarhale să fie proclamată în mod solemn canonizarea lui. Au fost pomeniți Pan Halippa și alți demnitari, unii dintre ei trecând și prin închisorile comuniste. Aceștia au fost înmormântați la Cernica. Am pomenit și mulți călugări basarabeni care, după 1940, au venit în România și s-au așezat la diferite mănăstiri, unii dintre ei devenind slujitori de faimă, cum au fost mitro­poliții Antonie Plămădeală și Nestor Vornicescu”, a explicat PS Timotei Prahoveanul.