ACTUALIZARE 26.03/15.30  Asociația NEAMUNIT a participat la Marea Adunare Centeneră organizată în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău și a trimis redacției ActiveNews imagini de la manifestație pe care le puteți vizualiza mai jos.

NeamUnit la Marea Adunare Centenară

Vezi galeria NeamUnit la Marea Adunare Centenară


ACTUALIZARE 17:44  Deputatul Daniel Gheorghe (PNL) a fost unul dintre cei care au luat cuvântul pe scena amplasată în Piața Marii Adunări Naționale: „Sunt aici ca un om care simte și trăiește românește și face o politică a idealului național. Totalitarismul bolșevic a fost înfrânt, iar sufletul românesc, simțirea românească, sunt mai puternice decât orice prigoană.
 
Unirea nu este o alegere, este o trăire, este un destin.  Să trăim în perspectiva destinului național. Acum 100 de ani, o Românie mică, o Românie înfrântă, și o Basarabie dintre Prut și mai mică, au reușit să facă această Unire pentru că au simțit românește, pentru că s-au jertfit și au avut acea viziune a ceea ce înseamnă idealul național. Acum 100 de ani, sub coroana Regelui Ferdinand și a Reginei Maria, am dovedit că suntem români. Azi să fiți dedicați idealului național. În Europa nu pot exista două țări românești. Suntem un singur neam, avem o singură limbă.  În Europa vom fi din nou împreună. Unirea înseamnă libertate este viitorul. Eu, ca român, ca unionist, ca și creștin, ca deputat al României, îmi asum acest proiect al Unirii. Și Unirea se va face. Ea este destinul generației noastre. Să construim o Românie mare și puternică în Europa! Așa să ne ajute Dumnezeu!”, a spus deputatul liberal.
 
ACTUALIZARE 16:20 Manifestanții din Piața Marii Adunări Naționale au adoptat Proclamația Marii Adunări Centenare. Potrivit documentului, unirea Basarabiei cu România este unica soluție de supraviețuire și progres  pentru românii dintre Prut și Nistru.

Conform proclamației, participanții la declarație s-au angajat:

- Să ia parte la Consultarea publică din Municipiul Chișinău și votăm PRO Unire între 1-14 aprilie;
- Să se adune, toate colectivele și localitățile care au declarat Unirea pe 1 iulie, la Capitala Unirii din 1918, Alba Iulia, pentru a aprinde Flacăra Unirii;
- Să convoace Congresul Reîntregirii Neamului la Iași, veche Capitală a Moldovei, între 24-26 august;
- Să continue pe 1-2 Septembrie Marile Manifestații pentru UNIREA PAȘNICĂ A POPORULUI NOSTRU;
- Să dea de știre întregii lumi despre voința noastră legitimă la Bruxelles, între 24-26 septembrie, printr-o Conferință Internațională de amploare în Parlamentul European.

Știrea inițială

„Trăiască, Trăiască, Moldova, Ardealul și Țara Românească”, așa strigă zecile de mii de români de pe ambele maluri ale Prutului care în această duminică participă, la Chișinău, fluturând tricolorul și scandând lozinici unioniste, la evenimentul dedicat îmlinirii a 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, denumit MAREA ADUNARE CENTENARĂ. Acțiunea a început cu rugăciunea „Tatăl Nostru„.
 

100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România sunt sărbătoriți astăzi la Chișinău, cu două zile înainte de 27 martie, data la care a avut loc acest eveniment istoric. În Piața Marii Adunări Naționale va ajunge și Steagul Unirii, care a fost adus pe jos, din județul Bistrița-Năsăud.

La apelul mai multor organizații patriotice din R. Moldova, români de pe ambele maluri ale Prutului și-au dat întâlnire în Piața Marii Adunări Naționale, pentru un eveniment generic și simbolic intitulat „Marea Adunare Centenară”, scrie deschide.md. 

La eveniment și-au anunțat participarea cele peste 130 de primării semnatare ale declarației de ReUnire, principalele partide de opoziție din Republica Moldova și lideri ai unor importante partide din România.

Între timp, încă șapte localități din Republica Moldova au votat sâmbătă, 24 martie, declarații simbolice de unire cu România. Este vorba despre orașele Edineț și Strășeni și satele Pănășești (r. Strășeni), Gașpar (r. Edineț), Tuzara (r. Călărași), Cărpineni (Hâncești) și Pelinei (Cahul).În total, 140 de localități din Republica Moldova au votat pentru declarația simbolică de unire cu România, anunță Radio Chișinău.


Politicienii aflați la putere în Republica Moldova nu au dat curs invitației de a lua parte la această adunare. La nivel oficial, pe 27 martie, în Republica Moldova nu va fi organizată nicio acțiune, iar Partidul Socialiștilor, prorus, a cerut instituțiilor de forță să oprească pătrunderea în țară a ceea ce ei au numit „provocatori din statul vecin”.

O delegație a Parlamentului și Guvernului Republicii Moldova va participa, însă, pe 27 martie la ședința solemnă organizată la București de cele două camere reunite ale Parlamentului României. 

Din România și-au anunțat prezența fostul președinte Traian Băsescu, președintele Partidului Național Liberal, Ludovic Orban, primarul Sectorului 1, Daniel Tudorache, dar și mai mulți deputați și aleși locali care susțin unirea Republicii Moldova cu România.

Sfatul Țării de la Chișinău a hotărât, pe 27 martie 1918, Unirea Basarabiei cu România. Acest act istoric a deschis procesul Marii Unirii, finalizat cu Marea Adunare de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918, când românii din Transilvania, Banat, Maramureș și Crișana au decis, la rândul lor, Unirea cu țara, evenimentul de constituire a statului român modern al cărui centenar îl vom sărbători anul viitor.

Din cei 135 de deputați prezenți ai Sfatului Țării, 86 au votat în favoarea unirii, 3 au votat împotrivă, iar 36 s-au abținut, 13 deputați fiind absenți. Citirea rezultatului a fost însoțită de aplauze și strigăte entuziaste „Trăiască Unirea cu România!”. Despre acest eveniment, Anton Mărgărit spunea că „fără dorința, energia și voința basarabenilor, această unire ar fi fost imposibilă”.

Declarația de unire a Basarabiei cu România (27 martie 1918)


În numele poporului Basarabiei, Sfatul Țării declară:
Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru,

Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric și dreptului de Neam, pe baza principiului ca noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu Mama sa România.

Această Unire se face pe următoarele baze:

1. Sfatul Țării actual rămâne mai departe pentru rezolvarea și realizarea reformei agrare, după nevoile și cererile norodului. Aceste hotărâri se vor recunoaște de Guvernul român.

2. Basarabia își păstrează autonomia provincială, având un Sfat al Țării (Dietă), ales pe viitor prin vot universal, egal, direct și secret, cu un organ împlinitor și administrație proprie.

3. Competența Statului Țării este:a) votarea bugetelor locale;b) controlul tuturor organelor Zemstvelor[1]și orașelor;c) numirea tuturor funcționarilor administrației locale prin organul său împlinitor, iar funcționarii înalți sunt întăriți de Guvern.

4. Restructurarea armatei se va face în principiu pe baze teritoriale.

5. Legile în vigoare și organizația locală (Zemstve și orașe) rămâne în putere și vor putea fi schimbate de Parlamentul român, numai după ce vor lua parte la lucrările lui și reprezentantul Basarabiei.

6. Respectarea drepturilor minorităților din Basarabia.

7. Doi reprezentanți vor intra în Consiliul de Miniștri român, acum desemnați de actualul Sfat al Țării, iar pe viitor luați din sânul reprezentanților Basarabiei din Parlamentul Român.

8. Basarabia va trimite în Parlamentul Român un număr de reprezentanți proporțional cu

Populația, aleși pe baza votului universal, egal, direct și secret.

9. Toate alegerile din Basarabia pentru voloste, sate, orașe, Zemstve și Parlament se vor face pe baza votului universal, egal, direct și secret.

10. Libertatea personală, libertatea tiparului, a cuvântului, a credinței, a adunărilor și toate libertățile obștești vor fi garantate prin Constituție.

11. Toate călcările de legi făcute din motive politice în vremurile turburi ale prefacerilor din urmă sunt amnistiate.

Basarabia, unindu-se ca fiică cu Mama sa România, Parlamentul român va hotărî convocarea neîntârziată a Constituantei, în care vor intra proporțional cu populația și reprezentanții Basarabiei, aleși prin vot universal, egal, direct și secret, spre a hotărî împreună cu toții înscrierea în Constituție a principiilor și garanțiilor de mai sus.

Trăiască Unirea Basarabiei cu România, de-a pururea și pentru totdeauna!