Cel mai frumos monument pe care-l putem face limbii române este să o vorbim corect, să ne îmbogățim limbajul, să citim cărți românești și să promovăm cultura românească, afirmă premierul Republicii Moldova, Maia Sandu, într-un mesaj transmis pe social media cu ocazia aniversării Zilei Limbii Române, care se sărbătorește la Chișinău din 1990, iar la București, din 2012.

„Cel mai frumos monument pe care-l putem face limbii române este să o vorbim corect, să ne îmbogățim limbajul, să citim cărți românești și să promovăm cultura românească.

Limba română nu are nevoie de monumente, ea nu cere nimic de la vorbitorii ei. Noi avem nevoie de limba română pentru că în ea am crescut ca oameni. Pentru că limbajul reprezintă mai mult decât un instrument de comunicare cu celălalt, el ne definește ca ființe umane. Coerența și creativitatea noastră în limbaj sunt, de fapt, coerența și creativitatea noastră în gândire. Vorbind frumos, gândim frumos și, respectiv, devenim oameni frumoși.

Această sărbătoare este și un prilej bun de a ne aduce aminte cum este să rămâi fără limba ta, iar câștigarea dreptului de a scrie cu grafie latină și de a reveni în spațiul limbii române a fost o restabilire a demnității noastre și a identității poporului nostru. Vorbiți-le copiilor astăzi despre limba română, citiți împreună o poezie de Eminescu, Vieru, Matcovschi sau Naum, ascultați împreună un cântec de Doina și Ion (Aldea-Teodorovici -n.r.), spuneți-le că limba română ne definește ca neam și ca identitate între alte popoare, explicați-le că toate limbile au farmecul lor și că suntem cu atât mai bogați cu cât mai multe limbi cunoaștem. Și mergeți împreună cu familia la Salonul Internațional de Carte Bookfest!

Fiți mândri că vorbiți limba română!”, a îndemnat sâmbătă șefa Guvernului de la Chișinău, Maia Sandu, pe pagina ei de social media.

Ziua Limbii Române se sărbătorește la Chișinău încă din 1990, ținerea sărbătorii fiind oficializată în 2011 și de către Parlamentul României.

Pe 31 august 1989, în urma revendicărilor celor 750.000 de oameni participanți la Marea Adunare Națională de la Chișinău din 27 august, Sovietul Suprem (Parlamentul) al R.S.S. Moldovenești votează cea mai mare parte a legislației privitoare la recunoașterea Limbii Române ca limbă de stat și la adoptarea alfabetului latin (renunțarea la grafia chirilică). Ulterior, ziua de 31 august este declarată sărbătoare de stat în Republica Moldova, „Limba noastră cea română” sau „Ziua limbii române” fiind celebrată încă din 1990, la un an de la evenimentul istoric și cu un an înaintea destrămării Uniunii Sovietice.

La București, oficializarea zilei de 31 august ca Sărbătoare a Limbii Române a început o dată cu propunerea legislativă inițiată în 2011 de senatorul Viorel Badea (PNL), fiind semnată de 166 de parlamentari aparținând tuturor partidelor parlamentare din România. În expunerea de motive se arată că „importanța limbii române nu trebuie marginalizată de tendințele actuale către globalizare, deoarece limba română reprezintă fundamentul identității naționale, un punct deosebit de important pentru consolidarea unei societăți puternice și unite”.

Această propunere legislativă a fost legiferată ca zi festivă a României prin Legea nr. 53/2013, adoptată de Parlamentul României cu 312 voturi pentru, două voturi împotrivă și cinci abțineri. Conform legii, Ziua Limbii Române poate fi marcată de către autoritățile și instituțiile publice, inclusiv de reprezentanțele diplomatice și institutele culturale ale României, precum și de către alte instituții românești din străinătate, prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific. În această zi va fi arborat drapelul României, în conformitate cu prevederile Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice.