ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


La 1 iulie 2025, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat canonizarea a 16 femei care s-au remarcat prin viața lor sfântă și prin mărturisirea credinței. Printre acestea se regăsesc mucenițe, monahii, soții de domnitori, mame de sfinți și mărturisitoare.
 
Între noile sfinte canonizate se numără și Blondina Gobjila (1906–1971), originară din Basarabia,  mărturisitoare a credinței.
 
A fost învățătoare și a îndurat, timp de 15 ani, detenția în lagăre și deportarea în Siberia. Pentru statornicia și jertfa sa a fost trecută în rândul sfinților cu titulatura de Sfânta Mărturisitoare Blandina de la Iași, ziua de prăznuire fiind stabilită la 24 mai[1].

În materialele publicate până în prezent despre viața Sfintei Blandina se regăsesc puține informații referitoare la părinții săi, studiile pe care le-a urmat, precum și la familia soțului ei. În rândurile următoare ne propunem să aducem în atenție câteva aspecte și momente mai puțin cunoscute din viața sa, care nu au fost prezentate până acum.

Sfânta Blandina s-a născut la  24 februarie 1906, în localitatea Grușeveți, jud. Hotin fiind mezina familiei preotului Zaharia și a preotesei Serafima Popovici. Tatăl ei, preotul Zaharia Popovici s-a născut la 4 februarie 1879, în familia cântărețului Filip Popovici slujitor la biserica din satul Trinca, jud. Hotin. În același an, dascălul Filip Popovici a fost transferat în funcția de cântăreț la biserica din târgul Briceni, din același județ.

După absolvirea școlii primare, tânărul Zaharia Popovici și-a continuat studiile la Școala Spirituală din Edineț, iar începând cu anul 1896 a urmat cursurile Seminarului Teologic din Chișinău, pe care l-a absolvit în anul 1904. În același an s-a căsătorit cu Serafima, iar la 10 octombrie 1904 a fost hirotonit preot pe seama Bisericii ”Sf. Nicolae” din satul Grușeveți, jud. Hotin. În această parohie și-a desfășurat activitatea pastorală timp de 15 ani.

La data de 15 septembrie 1919, preotul Zaharia Popovici a fost transferat slujitor la Biserica ”Nașterea Maicii Domnului” din localitatea Rediu-Mare, jud. Soroca. Ulterior, la 15 februarie 1920 a fost numit paroh al Bisericii ”Buna Vestire” din Cernoleuca, același județ. În această perioadă, fiica sa, Blondina, viitoarea Sfântă Blandina, era elevă în clasa a IV-a a Școlii Eparhiale de Fete din Chișinău[2], unde își continua formarea intelectuală și duhovnicească.
Părintele Zaharia Popovici a slujit fără întrerupere la biserica din Cernoleuca până în anul 1951. A trecut la Domnul în ultimele luni ale anului 1951 sau la începutul anului 1952. A fost înmormântat în partea de răsărit a altarului bisericii în care a slujit mai bine de trei decenii. Mormântul preotului se păstrează până în prezent[3].

La 26 martie 1926, Blondina, fiica preotului Zaharia, s-a căsătorit cu Gheorghe Gobjilă, inginer agronom, fiul preotului Ioan Gobjilă, parohul Bisericii ”Sf. Nicolae” din satul Copciac, jud. Tighina. După căsătorie, cei doi s-au stabilit la Căușeni, unde au trăit și și-au desfășurat activitatea profesională. Un an mai târziu, în 1927, s-a născut unicul lor fiu, Veceslav, care mai târziu, a urmat aceeași profesie ca și tatăl său, devenind inginer.

În anul 1940, după ocuparea Basarabiei de către sovietici, tânăra familie Gobjilă intenționa să se repatrieze în România. Planul lor a atras însă atenția autorităților sovietice, iar cei doi soți au fost arestați.
 
Gheorghe Gobjilă a fost reținut la 24 aprilie 1941 de colaboratorii Secției raionale Căușeni a NKVD, fiind acuzat că ar fi fost „membru al unei organizații antisovietice”. La aproape două luni distanță, la 17 iunie 1941, a fost arestată și Blondina Gobjilă, viitoarea sfântă, sub acuzația de „agitație antisovietică”. Ambii soți au fost încarcerați în închisoarea din Kazan, RASS Tătară și condamnați la câte 8 ani de privare de libertate în lagăre de muncă forțată. În condițiile inumane de detenție, agravate de subnutriție, Gheorghe Gobjilă s-a stins din viață, la 27 mai 1943.

După opt ani de detenție, la 21 iunie 1949, Blondina Gobjilă a fost eliberată, însă i s-a stabilit domiciliul forțat în regiunea Novosibirsk. Anii de detenție și deportare au fost marcați de greutăți, lipsuri și muncă istovitoare în cadrul unui colhoz. După moartea preotului Zaharia Popovici, mama Blondinei, preoteasa Serafima, s-a alăturat fiicei sale în deportare. Timp de câțiva ani, cele două au împărțit aceeași soartă, trecând împreună prin greutățile și lipsurile exilului, dar și prin puținele momente de bucurie. Departe de locurile natale, preoteasa Serafima Popovici și-a încheiat viața la 22 februarie 1955.

Blondina Gobjilă a fost eliberată din exil în iunie 1956, iar la 12 ianuarie 1957 s-a dispus încetarea procesului penal atât în cazul ei, cât și al soțului său, Gheorghe Gobjilă, decedat în detenție. Câteva zile mai târziu, Blondina Gobjilă a primit pașaportul românesc și a pornit spre Iași. Aici avea să-și petreacă restul vieții pământești, slujind și rugându-se zi de zi în Catedrala Mitropolitană[4]. Între zidurile acestei sfinte catedrale, și-a consacrat întreaga viață slujirii lui Dumnezeu, rugăciunii și apropierii de cele sfinte.
 
 
                                                                                     

[1]Comunicat de presă: Canonizarea a 16 femei cu viață sfântă. Agenția de știri BASILICA.RO, 1 iulie 2025. Sursa: https://basilica.ro/comunicat-de-presa-canonizarea-a-16-femei-cu-viata-sfanta/ ; Suferințele mamei Blondina (1906-1971), o martiră a Siberiei. Ediția a 3-a. Editura Mănăstirii Sihăstria, 2010; PS Episcop Veniamin al Basarabiei de Sud. Blandina Gobjilă răsărită din pământul sfânt al Basarabiei o mărturisitoare în temnițele comuniste. Sursa: https://episcopiabasarabieidesud.md/articol/311

[2]П.А. Лотоцкiй. Списокъ и краткiя бiографiи окончившихъ полный курсъ Кишиневской Духовной Семинарiи (1813-1913 г.г.). Кишиневъ: Епархiальная типографiя, 1913, p. 136;  Episcopia Hotimului. Anuar, Chișinău: Tipografia Eparhială ”Cartea Românească”, 1930, p. 146; Alexandru Cerga. Bisericile Basarabiei. Dicționar enciclopedic. Vol.II. Chișinău. „Tipografia Centrală”, 2016, p. 174; ; Кишиневскiа Епархiальныя Въедомости, nr. 14, 1896, p. 410; nr. 13, 1904, p. 209; Revista ”Luminătorul”, nr. 8, 1920, p. 4.

[3]Informațiile și fotografia mormântului preotului Zaharia Popovici ne-au fost oferite cu multă bunăvoință și dragoste de către actualul paroh al bisericii din Cernoleuca (Dondușeni), părintele Andrei Munteanu.  

[4]ANA, F. 3401, inv. 1, d. 3849; Cartea Memoriei. Catalog al victimelor totalitarismului comunist. Vol. I, Chișinău, 1999, p. 414; Suferințele mamei Blondina (1906-1971), o martiră a Siberiei.