ACTUALIZARE Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a avut miercuri, 13 ianuarie, la Reședința de stat de la Condrița, consultări cu reprezentanții majorității parlamentare, constituite recent de un număr de 56 de deputați, informează Administrația Prezidențială a Republicii Moldova.

Șefului statului i-a fost prezentată o declarație semnată de un număr de 55 de deputați, de susținere a candidaturii lui Vladimir Plahotniuc, prim-vicepreședinte al Partidului Democrat, la funcția de prim-ministru.

Făcând uz de dreptul său constituțional de a evalua calitățile, competența, experiența și capacitatea candidatului la funcția de prim-ministru, Timofti a informat majoritatea parlamentară și opinia publică despre decizia sa de a respinge candidatura lui Vladimir Plahotniuc la funcția de prim-ministru.

Timofti consideră că există suspiciuni rezonabile că Vladimir Plahotniuc nu întrunește criteririle de integritate necesare desemnării sale în funcția de prim-ministru, având în vedere și faptul că, prin Hotărârea nr. 5 din 15.02.2013 a Parlamentului Republicii Moldova, publicată în Monitorul Oficial pe data de 22.02.2013, lui Vladimir Plahotniuc i s-a exprimat vot de neîncredere, în calitatea sa de prim-vicepreședinte al Parlamentului, aducându-i-se acuzații de implicare în activități ilegale care vin să prejudicieze imaginea Parlamentului și a Republicii Moldova.

În consecință, președintele Nicolae Timofti a propus majorității parlamentare identificarea unui alt candidat la funcția de prim-ministru, care s-a încadra în criteriile de integritate enunțate, și informarea șefului statului cu privire la acest candidat, prin procedură legală, până pe data de 14 ianuarie, ora 12.00.

Știrea inițială

O nouă majoritate parlamentară a fost oficializată luni la Chișinău. Anunțul a fost făcut în seara zilei de liderul formal al Partidului Democrat (PD), Marian Lupu, după o nouă rundă de consultări la Președinție. La ieșire, Lupu a declarat presei că președintelui Nicolae Timofti i-a fost prezentată o declarație semnată de 56 de deputați ce confirmă formarea majorității și care urmează să propună, în următoarele câteva zile, un candidat la funcția de șef al Guvernului. Cine va fi acesta nu este încă sigur, însă, în aceste condiții, Timofti este obligat să-l înainteze oficial în calitate de premier desemnat, care are deja asigurat numărul necesar de voturi pentru a fi numit în funcție (în Legislativul Republicii Moldova sunt 101 deputați). 

 

Noua majoritate este formată din 35 de deputați așa-zis social-democrați (parlamentarii PD + 14 foști comuniști), 13 deputați ai Partidului Liberal (PL) și 8 aleși pe listele Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM). 

Toate acestea, la prima vedere, ar semnala finalul unei prelungite crize politice, care amenința orientarea europeană a Republici Moldova. Dar lucrurile nu sunt atât de simple cum la prima vedere. 

De facto, președintele moldovean a fost pus în situația să accepte necondiționat candidatul impus de Partidul Democrat, controlat în totalitate de oligarhul Vlad Plahotniuc, care, se pare, râvnea sau mai râvnește încă fotoliul de prim-ministru pentru sine. În prezent mai este vehiculat și numele lui Andrian Candu, actual președinte al parlamentului, dar asta contează prea puțin, pentru că și el e fruntaș al PD și finul lui Plahotniuc. Timofti a încercat să joace pe cont propriu, în decembrie, când l-a nominalizat drept candidat pe un alt cunoscut om de afaceri, fostul premier Ion Sturza. Această decizie a fost întâmpinată în furci de exponenții Partidului Democrat și a provocat un atac furibund în presa controlată de Plahotniuc, soldându-se în final cu un eșec răsunător, pe 4 ianuarie. În lipsă de cvorum, Parlamentul nici măcar nu a examinat propunerea de învestire a unui Guvern condus de Sturza. Mai mult, cu doar o săptămână mai devreme, pe 29 decembrie, Curtea Constituțională de la Chișinău a pronunțat o hotărâre care-l obligă pe șeful statului să desemneze anume candidatul majorității parlamentare, în cazul în care aceasta va fi formalizată. Întâmplător sau nu,  chiar astăzi, Curtea a publicat pe site-ul său motivația acestei hotărâri, astfel încât o tentativă repetată de acest fel a devenit imposibilă. 

La fel, faptul că instituționalizarea noii majorități parlamentare, inspirată de democrații lui Plahotniuc, îi va fi prezentată astăzi președintelui Timofti a devenit limpede cu câteva ceasuri mai devreme de ședința programată să se desfășoare la Președinție la 17.00. 

 

Încă de la orele prânzului s-au strecurat informații conform cărora cel puțin trei deputați ai Partidului Liberal Democrat din Moldova, formațiune care până în ultimul moment a revendicat dreptul de a nominaliza viitorul premier, sunt dispuși să voteze un alt candidat. La doar o oră distanță acest fapt a fost confirmat, doar că numărul transfugilor din PLDM a crescut de la trei la șapte. Aceștia au lăsat să se scurgă în presă o fotocopie a declarației prin care își anunțau decizia de a se alătura noii majorități parlamentare. Motivul invocat ține firește de „interesul național”, „angajamentele electorale”, „recomandările partenerilor externi”, și „bunăstarea cetățenilor”. Iar după runda de consultări de la Președinție s-a adeverit că și al optulea deputat, ales pe listele PLDM, dar care a părăsit partidul ceva mai devreme, este pe lista celor care vor face parte din noua coaliție de guvernământ.

Reacția președintelui interimar al PLDM, Valeriu Streleț, a venit doar seara, când s-a limitat să se declare „surprins” și că „regretă” decizia acestora de a se alătura noii majorități. El a mai adăugat, ce-i drept, că deputații PLDM au fost supuși unor presiuni. 

Trebuie menționat că o posibilă ruptură în PLDM, supus unui continuu atac din partea foștilor parteneri de coaliție pro-europeană de la PD, dar și a celor din Partidul Liberal,  condus de Mihai Ghimpu, era ușor prognozabilă. Ba mai mult, pentru unii observatori ai vieții politice de la Chișinău a fost chiar de mirare cum liberal-democrații au rezistat până astăzi, având în vedere că „eminența cenușie” a PD, Vlad Plahotniuc, a acaparat toate pârghiile de control politic și șantaj prin intermediul instituțiilor de drept, necesare pentru a convinge pe oricine să servească intereselor sale. Relevant în acest sens este divizarea recentă a grupului parlamentar al Partidului Comuniștilor (PCRM), din care pe 21 decembrie au plecat 14 deputați. În aceiași zi, aceștia au anunțat că formează, împreună cu parlamentarii PD, un așa-zis grup social-democrat. Prin asemenea tertipuri, fracțiunea PD, care după alegerile din noiembrie 2014 număra 19 deputați, are în astăzi de facto 35 de parlamentari. 

 

Cu atât mai puțin surprinzătoare este convingerea pe care Marian Lupu a exprimat-o după runda de consultări de la Președinție, unde a spus că până mâine-poimâine și alți deputați liberal-democrați ar putea adera la declarația de formare a noii majorități parlamentare. 

 

La fel, prea puțini observatori și analiști s-au arătat mirați de slalomul politic realizat de liderul PL, Mihai Ghimpu. Anterior, acesta declara solemn că în niciun caz nu se va face o majoritate împreună cu comuniștii sau ex-comuniștii, pentru că „foști comuniști nu există”. Extrem de iritat de insistența PLDM de a-și păstra dreptul la nominalizarea viitorului premier, chiar și după ce liberal democrații păreau eliminați din cărți prin eșecul desemnării lui Ion Sturza, Ghimpu a revenit. Ieri el a declarat că interesul de al nu lăsa Moldova pe „mâna Moscovei” prevalează, iar astăzi a anunțat, într-o conferință de presă, că-l va ataca în instanță pe fostul consilier al președintelui Băsescu, Iulian Fota, pentru că cel din urmă l-a asociat cu „sforăriile” lui Plahotniuc.  

În concluzie, pare eliminată eminența unor alegeri anticipate, care conform tuturor sondajelor puteau să aducă la putere forțele pro-moscovite, întruchipate de Partidul Socialiștilor, condus de Igor Dodon, și Partidul Nostru, al primarului de Bălți Renato Usatîi. 

 

În același timp, aproape nimeni la Chișinău, inclusiv diplomații occidentali acreditați în Republica Moldova, nu crede o iotă în sinceritatea angajamentelor pro-europene și reformiste ale actualelor guvernanți, în situația în care majoritatea exponenților din Parlament ai acestei direcții sunt la cheremul lui Vlad Plahotniuc. Acesta este, de fapt, angajat într-un conflict pe față cu vechiul său adversar, liderul PLDM și fostul premier, Vlad Filat, cercetat în prezent sub arest cum că ar singurul autor al furtul unui miliard de dolari din circuitul bancar al Republicii Moldova. Rivalitatea dintre cei doi și partidele pe care le conduc reprezintă, mai degrabă, o luptă pentru acapararea controlului politic și economic total la Chișinău, pe care un tâlhar a  pierdu-o împotriva celuilalt.