ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit.


Așa cum ActiveNews a anunțat, în perioada 23-25 noiembrie 2018, în Piața George Enescu din București va avea loc „Festivalul Bucovinei”, eveniment dedicat Centenarului Unirii Bucovinei cu Patria Mamă.

Cu această ocazie, am stat de vorbă cu unul dintre organizatorii evenimentului, unul dintre românii care trudesc pentru pentru frații noștri din nordul Bucovinei. Din păcate, nu putem oferi numele și imaginea persoanei, deoarece acesta ne-a mărturisit că apariția pozei și a numelui său în acest interviu îi va aduce interdicția de a mai intra în Ucraina. 

Aici suntem, după aproape 30 de ani de la căderea Uniunii Sovietice și la patru ani de când statul român oferă sprijin necondiționat Ucrainei, „partener strategic” pentru București.

Rep: În ce situație se găsește, acum, comunitatea românească din Bucovina de Nord, la ora Centenarului?

În aceste zile, comunitatea românilor din Ucraina se găsește izolată politic și cultural. Statul român, din diferite motive, este extrem de timid în susținerea cauzei românilor din Nordul Bucovinei, din Sudul Basarabiei și din Maramureșul istoric.

Practic, Bucureștiul nu a fost capabil să deschidă un ICR la Cernăuți, iar casa lui Aron Pumnul zace în ruină.

În Cernăuți nu există grădinițe de limbă română, iar școlile românești se reduc de la an la an.

Românii din Ucraina sunt aproape nereprezentați politic în Parlamentul de la Kiev (un singur deputat). Toate instituțiile de cultură din Nordul Bucovinei sunt susținute cu fonduri private, în proporție de 90%.

Ministerul Românilor de Pretutindeni a avut în 2017 un buget de aproximativ două milioane de euro pentru românii de peste granițe. Există riscul ca în 20 de ani, românii de acolo să rămână într-un număr simbolic, foarte mic.

Ce le lipsește, în primul rând, românilor din Ucraina?

Le lipsește sprijinul politic și financiar al statului Român.

Cauza și necazurile lor sunt puțin prezentate în mass-media, iar politicienii vorbesc rareori despre ei. De ce credeți?

Din ignoranță, lipsă de cultură și din cauza faptului că se crede că dacă ridici problema românilor din Ucraina, ai porniri revizioniste și încerci destabilizarea Ucrainei, favorizând Moscova. Și a unor directive venite de peste graniță.

Istoricul George Damian spunea ca românii din Ucraina sunt la un pas de asimilare, ucrainizare. Considerați ca verdictul sau este corect sau mai sunt speranțe?

Da, este corect, dar cauza nu este pierdută dacă reacționăm
 
Ce pot face organizațiile non-guvernamentale din România pentru românii din Ucraina?
Să inițieze proiecte transfrontaliere cu organizațiile din aceste țări. Să colecteze fonduri pentru susținerea învățământului în limba română, să doneze cărți de cult pentru bisericile de-acolo. Să invite copiii români și ucraineni în tabere la noi, în țară.
 
Cum îi afectează pe românii din Ucraina recentele probleme bisericești din această țară? Ce poate face Biserica Ortodoxă Română pentru ei?
 
Românii trăiesc acum în Ucraina drama pașoptistă a lui Avram Iancu. Adică se consideră mai apărați de Imperiu decât de foștii frați de suferință, care acum vor să-i asimileze. Paradoxal pentru noi, Biserica Ortodoxă Rusă (BORu) le acordă „facilități” sporite românilor din dorința de a-i păstra în rândurile ei. Pe de altă parte, românii sunt speriați că dacă vor merge alături de Kiev, în scurt timp politicienii ucraineni nu-și vor mai respecta promisiunile și le vor impune ucraineana ca limbă liturgică. Biserica Ortodoxă Română ar trebui să fie mai activă sau poate că folosește alte căi care ne scapă nouă...

Ce sperați să obțineți în urma demersului dvs de la București de zilele viitoare?

Dacă populația Bucureștiului și presa vor fi alături de noi, politicienii de aici vor devenit mai atenți la această cauză. Așa merg lucrurile în politică. Și politicul decide orientarea faptelor.

Ce planuri aveți pentru anul viitor în materie de evenimente?

Pot să vă spun că vom fi extrem de prezenți în viața culturală, mondenă și politică a Bucureștilor. Vă vom oferi surprize plăcute.

Cum ar suna invitația către bucureșteni astfel încât să vină la „Festivalul Bucovinei”? Ce le-ați spune?
 
De-a lungul timpului, Bucovina a fost refugiu pentru mulți români, un simbol al luptei pentru libertate.
Să nu uităm că la 23 august 1944 în Bucovina a început rezistența armată împotriva ocupației sovietice. Sunt câteva simboluri și locuri care ne definesc ca români, iar unul dintre acestea este Bucovina. Ajută-ți fratele căzut în nenorocire, nu-l lăsa singur! Veniți să vă cunoașteți frații pierduți!