Semnatarii scrisorii menționează că țări precum Polonia, Cehia și Ungaria au făcut deja acest demers. Iată textul scrisorii primite la redacție:

SCRISOARE DESCHISĂ

Domnului preşedinte al României Klaus Werner Iohannis,
Domnului prim ministru al României Victor Viorel Ponta,
Înalţilor ierarhi ai tuturor cultelor ce funcţionează legal în România,

O parte din scriitorii, muzicienii, artiştii plastici, iubitorii de literatură întruniţi, azi, 21 martie 2015, la sărbătorirea, la Timişoara, a ZILEI INTERNAŢIONALE A POEZIEI (Ediţa a X-a) solicită, cu toată fermitatea, organizarea grabnică — în regim de urgenţă, prin solicitatea votului Parlamentului României — a primirii în ţară a românilor din Ucraina, care doresc a găsi azil în patria noastră.
De neacceptat este ca România să nu facă nimic pentru a salva viaţa acestor conaţionali ai noştri din afara graniţelor, în timp ce Polonia, Ungaria, Cehia le-au oferit azil în propria ţară respectivelor minorităţi etnice din Ucraina.
Disperarea este uriaşă: trataţi cu dispreţ de peste 70 de ani, lipsiţi de drepturi elementare, batjocoriţi (chiar recent, le-au fost adresate cetăţenilor ucraineni de etnie română injurii imposibil de scuzat), românii din Nordul Maramureşului, din Nordul Bucovinei, din ţinuturile Hotin şi Herţa, din Sudul Basarabiei cer — iar, noi, la unison cu ei — ca Patria Mamă, România, să nu-i uite, să nu-i lase de izbelişte, acum, când 80% din populaţia Ucrainei, conform unui recent sondaj, nu mai are încredere în preşedintele Petro Poroşenco, în guvern.
Din nefericire, deja în numeroase familii de români din Ucraina există doliu recent, în urma luptelor din estul acestui stat, majoritatea cetăţenilor ucraineni recuzând războiul civil.
De asemenea, există semne că încorporările vizează prioritar populaţia activă din rândul minorităţilor, fapt ce contravine grav respectării drepturilor omului, deoarece vizează epurarea pe criterii etnice.
Există în ţara noastră circa 150 de aşezări rurale depopulate pe jumătate ori aproape total, inclusiv grădini, ogoare, păşuni fiind părăsite, nu doar case locuibile; de asemenea, în mediul citadin sunt localităţi care pot primi sute, chiar mii de familii de oameni vrednici, omenoşi, care au de crescut copii, nepoţi, în legea strămoşească, mulţi din ei având rubedenii, prieteni la noi în ţară, care-i pot sprijini, imediat.
În spiritul iubirii pentru semeni, pentru fraţii noştri de aceeaşi origine şi limbă, noi, fii şi fiice ale unui popor paşnic, dotat cu vocaţie creatoare şi suflet cald cerem ca patria noastră să-şi respecte propriile tradiţii. În secolul trecut, Regatul României a dat azil pentru peste 250.000 de aromâni, meglenoromâni, ruşi, bulgari, polonezi, persecutaţi politic, respectiv, pribegiţi din calea celui de-al doilea conflict mondial. Acum, Republica România este, oare, incapabilă a avea un comportament la fel de demn, de vrednic de laudă? Noi nu putem crede în varianta aceasta.

Cu respect şi încredinţare că acest demers va fi, cu celeritate, analizat şi echitabil soluţionat:
Liliana Ardelean, scriitoare;
Costel Balint, cadru didactic, scriitor;
Viorica Bălteanu, scriitoare, cadru didactic, publicist, doctor în Filologie;
Ionel Bota, istoric, scriitor, editor, doctor în Istorie;
Petru Bungărzan, inginer;
Gheorghe Busuioc, publicist;
Nina Ceranu, scriitoare, editor, publicist, doctor în Filologie;
Ilie Chelaru, scriitor, editor, publicist;
Gheorghe Costea, publicist;
Ovidiu Grivu, medic, scriitor;
Victor Georoceanu, muzician, economist;
Adam Grecu, cadru didactic ;
Ion Grecu, scriitor;
Ela Iakab, cadru didactic, scriitor;
Stejărel Ionescu, publicist, scriitor;
Igor Isac, artist plastic;
Silvia Negru, scriitoare, cadru didactic;
Nicolae Florin Nicolov, inginer, interpret de folclor;
Mihai Teodor Olteanu, artist plastic;
Maria Niţu, bibliotecar, scriitor;
Ion Oprişor, scriitor;
Mariana Pop, scriitoare, cadru didactic;
Nicolae Sârbu, scriitor, publicist;
Ion Scorobete, avocat, scriitor, publicist;
Costel Simedrea, scriitor;
Horia Ţâru, preot, scriitor.